Eugen Pavel (lingvist)

Eugen Pavel (lingvist)
Date personale
Născut	17 septembrie 1946 (78 de ani)
Căsătorit cu	Dora Pavel
Copii	Laura Pavel
Cetățenie	România
Ocupație	filolog[*]​
Limbi vorbite	limba română

Eugen Pavel (n. 17 septembrie 1946, Lunca Bradului, județul Mureș) este un lingvist, filolog și istoric literar.

Biografie

Este absolvent al Liceului Teoretic „Iacob Mureșianu” din Blaj (1964) și licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969). Și-a susținut doctoratul în filologie, cu o teză intitulată Carte și tipar în Bălgradul medieval, la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” din București, sub conducerea lui Ion Gheție, iar ulterior abilitarea la Universitatea din București. După terminarea facultății, a fost ziarist la Alba Iulia și apoi muzeograf la Deva. Din 1979, lucrează la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, fiind cercetător științific gradul I. A fost, de asemenea, editor asociat al Editurii româno-americane „Sigmund Freud” din Binghamton & Cluj (1993-1997), profilată pe traducerea și publicarea unor lucrări de psihanaliză. Are preocupări de filologie și critică textuală, limbă literară, istorie literară și onomastică. Publică studii și articole de specialitate în revistele „Echinox”, „Revista muzeelor și monumentelor”, „Sargetia”, „Apulum”, „Mitropolia Ardealului”, „Cercetări de lingvistică”, „Limba română”, „Dacoromania”, „Analele științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Steaua”, „Vatra”, „România literară” „Biblioteca” etc., precum și în diverse volume colective din țară și străinătate. A îngrijit mai multe volume din seria Studii de onomastică (1982-1990) și a coordonat o serie de proiecte de cercetare care se elaborează la institutul academic clujean: Tezaurul toponimic al României. Transilvania, Corpusul însemnărilor vechi românești, Școala Ardeleană. Colaborează la Dicționarul general al literaturii române și la Enciclopedia literaturii române vechi, elaborate sub egida Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. Între anii 2011‒2023 a fost directorul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române.

Cărți publicate

• Carte și tipar la Bălgrad (1567–1702), Cluj, Editura Clusium, 2001, 380 p. + XXI pl.
• Între filologie și bibliofilie, Cluj, Editura „Biblioteca Apostrof”, 2007, 170 p.
• Arheologia textului, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2012, 210 p.
• Texte și subtexte, Cluj, Editura Școala Ardeleană, 2021, 286 p.
• Carte și tipar la Bălgrad (1567–1702), ediția a II-a revăzută, Cluj, Editura Școala Ardeleană, 2021, 422 p. + XXI pl.

Ediții îngrijite

• Biblia de la Blaj (1795), ediție jubiliară, Roma, Tipografia Vaticana, 2000, 2624 p. (coordonare filologică, postfață, notă asupra ediției).
• Nicolae Drăganu, Istoria literaturii române din Transilvania de la origini până la sfârșitul secolului al XVIII lea / Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines à la fin du XVIIIe siècle, ediție îngrijită, prefață și note, Cluj, Editura Clusium, 2003, 200 p. (în colaborare cu Octavian Șchiau).
• Ioan Pătruț, Studii de onomastică românească, ediție îngrijită, postfață și indice, Cluj, Editura Clusium, 2005, 240 p.
• Ion Budai-Deleanu, Opere, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii, glosar și repere critice de Gheorghe Chivu și Eugen Pavel, studiu introductiv de Eugen Simion, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2011, 1351 p.
• Școala Ardeleană. Antologie de texte alcătuită și coordonată de Eugen Pavel. Prefață de Eugen Simion, vol. I–IV, București, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, 2018, CCXCIV + 1418 p. + 1728 p.+ 1728 p. + 1600 p. (introducere, cronologie, notă asupra ediției, transcriere parțială, repere critice, indice, revizie finală). Lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române.
• Muzeul Limbii Române și muzeiștii, ediție îngrijită și prefață, Cluj, Scriptor & Argonaut, 2019, 879 p.

Volume colective

• Palia de la Orăștie (1582‒1982). Studii și cercetări de istorie a limbii și literaturii române, București, Editura Eminescu, 1984, 196 p. (coautor).
• Onomastik, Band I (Patronymica Romanica, 14), Dieter Kremer, Maria Giovanna Arcamone (eds.),Tübingen, Max Niemeyer Verlag, 2002, XXXIV + 366 p. (coautor).
• Tezaurul toponimic al României. Transilvania. Județul Sălaj, cuvânt introductiv de Eugen Pavel, București, Editura Academiei Române, 2006, 358 p. (coautor, coordonare și revizie).
• Personalități ale Universității Babeș-Bolyai. I. Sextil Pușcariu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2015, 121 p. ISSN 2457-1350; ISSN-L 2457-1350 (editor și coautor).
• Dicționarul general al literaturii române, A–B. Ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2016, XXXIX + 1166 p. (coautor).
• Dicționarul general al literaturii române, C. Ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2016, XXXIII + 909 p. (coautor).
• Dicționarul general al literaturii române, D–G. Ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2017, XXXIII + 1152 p. (coautor).
• Dicționarul general al literaturii române, H–L. Ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2017, XXXIII + 922 p. (coautor).
• Enciclopedia literaturii române vechi, București, Fundația Naționalǎ pentru Științǎ și Artǎ, Muzeul Național al Literaturii Române, 2018, 1040 p. (coautor, coordonare și revizie). Lucrare distinsă cu Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române.
• Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, vol. V, M–O, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2019, XXXIV + 1065 p. (coautor).
• Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, vol. VI, P–R, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2020, XXXIV + 1153 p. (coautor).
• Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, vol. VII, S–Ș, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2021, XXXIV + 889 p. (coautor).
• Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, vol. VIII, T–Z, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2021, XXXIV + 1088 p. (coautor).

Referințe critice

• Ion Buzași, Restituri: Ediția jubiliară a „Bibliei” de la Blaj (1795), în „România literarǎ”, XXXIV, 2001, nr. 35, 5-11 septembrie, p. 16; Elena Dragoș, Vocația filologului, în „Piața literarǎ”, II, 2002, nr. 6, 15-31 martie, p. 7; Ovidiu Pecican, Orgoliu regionalist ardelenesc, în „Tribuna”, IV, 2005, nr. 65, 16-31 martie, p. 12; Iacob Mârza, Rigoare și sistem, în „Steaua”, LVI, 2005, nr. 5, p. 51; Octavian Șchiau, „Biblia” de la Blaj. 1795. Ediție jubiliară, în „Dacoromania”, IX-X, 2004-2005, p. 307-309; Elena Dragoș, „Carte și tipar la Bălgrad (1567-1702)”, în „Dacoromania”, IX-X, 2004-2005, p. 313-315; Ovidiu Pecican, Aventurile cărții românești vechi, în „Cuvântul”, XIII, 2007, nr. 6, p. 20; Iulia Iarca, Parfumuri vechi de carte, în „România literară”, XL, 2007, nr. 40, 12 octombrie, p. 21; Doru Bădără, „Între filologie și bibliofilie”, în „Revista română de biblioteconomie și știința informării”, III, 2007, nr. 1, p. 33-34; Emil Vasilescu, „Între filologie și bibliofilie”, în „Biblioteca”, 2007, nr. 9, p. 268; Monica Avram, „Între filologie și bibliofilie”, în „Studia Universitatis Petru Maior”, series Historia, VII, 2007, p. 321-322; Gh. Chivu, „Între filologie și bibliofilie”, în „Limba română”, LVIII, 2009, nr. 2, p. 304-305; Răzvan Voncu, Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică, în „România literară”, XLIII, 2011, nr. 43, p. 14, nr. 45, p. 14; Ovidiu Pecican, O personalitate homerică, în „Observator cultural”, XII/XIII, 2011/2012, nr. 348 (606), p. 30; Paul Cernat, Pentru o lectură pluralistă a lui I. Budai-Deleanu, în „Observator cultural”, XIII, 2012, nr. 358 (616), p. 7; Ion Simuț, Noua istorie literară. Ce poate aduce nou un vechist?, în „Cultura”, VIII, 2013, nr. 4 (408), 7 februarie, p. 19; Irina Petraș, Despre prospețimea „vechiștilor”, în „România literară”, XLV, 2013, nr. 11, 15 martie, p. 17; Ovidiu Pecican, Arheologia vechii noastre literaturi, în „Observator cultural”, XIV, 2013, nr. 410 (668), p. 10; Ioan Milică, „Arheologia textului”, în „Analele științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, Secț. III e, Lingvistică, tom LIX, 2013, p. 219-222; Ovidiu Pecican, Istoria de sub covor. Dezbateri istoriografice, Iași, Editura Adenium, 2013, p. 110-113, 118-121; Ana-Maria Mihuț, „Ion Budai-Deleanu, Opere”, în „Phillologica Jassyensia”, IX, 2013, nr. 1 (17), p. 269‒272; Alexandru Ruja, Poeticeasca alcătuire, în „Orizont”, XXVI, 2014, nr. 1, p.11; Andreea Drișcu, „Ion Budai-Deleanu, Opere”, în „Anuar de lingvistică și istorie literară”, LIV, 2014, p. 220‒221; Ioana Anghel, „Ion Budai Deleanu, Opere”, în „Dacoromania”, XIX, 2014, nr. 1, p. 99-102; Dora Văetuș, „Arheologia textului”, în „Analele Universității de Vest din Timișoara. Seria Științe filologice”, LIII, 2015, p. 275‒279; Irina Petraș, De veghe între cărți. Scriitori contemporani, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2017, p. 256‒257; Enciclopedia literaturii române vechi, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2018, p. 736-739; Ovidiu Pecican, Iluminism reînnoit, în „Steaua”, LXX, 2019, nr. 3, p. 5-7; Ovidiu Pecican, Redimensionarea Școlii Ardelene, în „România literară”, LI, nr. 15, 5 aprilie 2019, p. 4; Alexandru Ruja, Școala Ardeleană, în „Orizont”, XXXI, 2019, nr. 9, p. 18; Dicționarul general al literaturii române, ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, vol. VI, P–R, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2020, p. 170-172; *** Profil aniversar, în „Dacoromania”, XXVI, 2021, nr. 2, p. 117–120.; Alexandru Ruja, „Școala Ardeleană”, în „Dacororomania”, XXVI, 2021, nr. 2, p. 204‒208; Alexandru Ruja, Cartea de la Bălgrad, în „Orizont”, XXXIV, 2022, nr. 10, p. 22.

Premii și distincții

• Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (2000).
• Medalia comemorativă „Iubilaeum A.D. 2000”, acordată de Scaunul Apostolic de la Roma pentru coordonarea filologică a ediției jubiliare a Bibliei de la Blaj (2001).
• Premiul „Perpessicius” pentru ediții critice al Muzeului Național al Literaturii Române (2012).
• Distincția Culturală a Academiei Române (2015).
• Premiul „Perpessicius” pentru ediții critice al Muzeului Național al Literaturii Române (2019).

Afilieri

• Redactor-șef al revistei „Dacoromania”, serie nouă, publicată sub egida Editurii Academiei Române.
• Inițiator al publicației „Caietele Sextil Pușcariu”
• Membru în comitetul de redacție al revistei de lingvistică diacronică „Diacronia”.
• Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Legături externe

• Google Academic
• Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România
• Site-ul Institutului „Sextil Pușcariu”