Eugenia Popovici
| Eugenia Popovici | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1914  București, România[1] |
| Decedată | (72 de ani)[2] București, România[1] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Muzică București |
Modifică date / text  | |
Eugenia Maria Popovici[3] (n. 1914, București – d. 23 decembrie 1986, București) a fost o actriță de film, radio, teatru și voce română și profesoară de artă dramatică. A jucat peste 50 de ani pe scena Teatrului Național din București și a îndeplinit funcția de rector al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București în perioada 1972-1976.
Biografie
modificareFiică a unor profesori de liceu (mama ei a fost profesoară de muzică), Eugenia Popovici a absolvit Conservatorul de muzică și artă dramatică din București la clasa profesoarei Maria Filotti (1932-1935) și Facultatea de Litere și Filozofie (1932-1936). După absolvirea Conservatorului, Eugenia Popovici a fost angajată ca actriță la Teatrul Național din București, unde a jucat până la sfârșitul vieții.
Printre rolurile care au făcut-o cunoscută sunt Oana din Apus de soare de Barbu Delavrancea, Lucietta din Bădăranii de Carlo Goldoni, Zița din O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, Agnes în Școala femeilor de Molière, Lucille din Burghezul gentilom de Molière, fiica primarului din Revizorul de Nikolai Gogol, Domnica din Moartea unui artist de Horia Lovinescu, bunica din Să nu-ți faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu.
În perioada 1962-1976 a fost profesoară de actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, printre studenții ei numărându-se Tora Vasilescu, Eugen Cristea, Andrei Finți. A îndeplinit în anii 1972-1976 și funcția de rector al institutului.
Eugenia Popovici a jucat în puține filme, colaborând îndeosebi cu regizorul Ion Popescu-Gopo.
Distincții
modificare- Ordinul Muncii clasa a III-a (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»”[4]
- Artistă emerită (ante 1960)
- Premiul de Stat (1962)[3]
- Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”[5]
- Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[6]
Filmografie
modificare- Răsună valea (1950) - Ileana
- Gelozia bat-o vina (1954) - Maria
- O poveste obișnuită... o poveste ca în basme (1959) - împărăteasa
- Darclée (1960)
- Pași spre lună (1964) - Gioconda
- Anotimpuri (1964)
- De-aș fi... Harap Alb (1965) - Crăiasa
- Duminică la ora 6 (1966) - mama Ancăi
- Steaua fără nume (1966) - domnișoara Cucu
- Ziua mamei (Teatru TV) (1968)
- Surorile Boga (1968)
- Micul Eyolf (film TV, 1972)
- Povestea dragostei (1977) - baba
- Tufă de Veneția (1977)
Note
modificare- ^ a b Freebase Data Dumps[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Eugenia Popovici
- ^ a b HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962 Arhivat în , la Wayback Machine., lege5.ro, accesat 2016-12-31
- ^ Decretul nr. 74 din 19 aprilie 1952 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne pentru decorarea cu „Ordinul Muncii” și „Medalia Muncii” a unor artiști și tehnicieni de la Teatrele Dramatice din București și din provincie, publicat în Buletinul Oficial nr. 20 din 22 aprilie 1952.
- ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.
- ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 4.