Horia Lovinescu

Date personale
Horia Lovinescu
Născut	28 august 1917^[1] Fălticeni, Suceava, România
Decedat	16 septembrie 1983 (66 de ani)^[1] București, România
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor
Limbi vorbite	limba română^[2]
Activitate
Studii	Universitatea din București
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Horia Lovinescu (n. 28 august 1917, Fălticeni, Suceava, România – d. 16 septembrie 1983, București, România) a fost un dramaturg român, recunoscut pentru piesele sale de teatru de idei.

A fost nepotul de frate al criticului Eugen Lovinescu.

Dramaturgul a fost fiul mai mare al lui Octav Lovinescu, avocat, și al Anei Cetățianu, fiica pedagogului Ioan Cetățianu.

Tatăl, Octav, fratele criticului literar Eugen Lovinescu, se trăgea din comuna Rădășeni, iar mama din localitatea Subcetate, având în ascendență pe Ion Budai-Deleanu.

Scriitorul a mai avut doi frati: Octav, avocat (1913-1945), și Vasile, filosof. Horia Lovinescu face parte, așadar, din celebra familie Lovinescu, care a dat literelor noastre mai mulți scriitori, între care și Anton Holban (1902-1937), văr, Monica Lovinescu, vară, și Alexandrina Lovinescu, vară.

A fost timp de două decenii directorul Teatrului Nottara din București.

Operă

Debutează în teatru cu piesa Lumina de la Ulmi în anul 1954. Abordează aici problemele și locul intelectualitații în societate, cu trimitere evidentă la problematica social politică. Piesa e o capodoperă a teatrului proletcultist, imitat după teatrul sovietic contemporan epocii stalinismului triumfător.

Piesa Citadela sfărâmată, scrisă în 1955, a avut un mare succes, fiind ecranizată și tradusă în mai multe limbi sub titlul Familia Dragomirescu.

Rând pe rând apar: Oaspetele din faptul serii, Hanul de la răscruce, O întâmplare, Surorile Boga”, ... Și pe strada noastră, Revederea, Febre sau Moartea unui artist.

În 1963, la „Editura pentru Literatură”, apare volumul Teatru care cuprinde cea mai mare parte din piesele enumerate mai sus.

La editura Cartea Românească au apărut în volum, în anul 1971, alte patru piese: O casă onorabilă, Al patrulea anotimp, Jocul vieții și al morții in deșertul de cenușă, Și eu am fost în Arcadia.

Teatrul lui e unul de idei, cu conflicte acute. Întâmplările se desfășoară cu intensitate și dramatism. Horia Lovinescu e un constructor de teatru modern, psihologic deși utilizează speciile și modalitațile consacrate ale genului.

Distincții

Ordinul Steaua Republicii Populare Romîne clasa a IV-a (1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”^[3]
Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”^[4]

Dramaturgie

Citadela sfărâmată
Surorile Boga
Moartea unui artist
Lumina de la Ulmi (piesă de teatru realist socialistă)
Petru Rareș
O casă onorabilă
Al patrulea anotimp
Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă
Paradisul
Negru și roșu, (postum)

Filmografie

Scenarist

Citadela sfărâmată (1957) Regia:Haralambie Boros, Marc Maurette
Avalanșa (1959) Regia:Gheorghe Turcu
Poveste sentimentală (1961) Regia:Iulian Mihu
Meandre (1967)
100 de lei (1973)
Stejar – extremă urgență (1974) - în colaborare cu Mihai Opriș
Agentul straniu (1974) - în colaborare cu Savel Știopul

Note

^ ^a ^b Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial nr. 18 din 9 decembrie 1964.
^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 4.

Vezi și

Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni

Legături externe

Situl oficial al familiei Lovinescu Arhivat în 31 martie 2019, la Wayback Machine.
Ratacirile tinarului Lovinescu (I), Ioan Stanomir, Observator cultural - numărul 53, februarie 2001
Ratacirile tinarului Lovinescu (II), Ioan Stanomir, Observator cultural - numărul 54, martie 2001
Teatrul de idei al lui Horia Lovinescu Arhivat în 12 august 2013, la Wayback Machine., 6 august 2013, Ziarul Lumina

[bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-1] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[69953403945cc147904c8184e91c2fd1-2] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[3] Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial nr. 18 din 9 decembrie 1964.

[4] Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 4.

[1]

[2]

[3]

[4]