Wikipedia

Ioan Cetățianu

Ioan Cetățianu

Portret fotografic al profesorului Cetățianu
Date personale
Născut16 iulie 1840(1840-07-16)
sat Subcetate, comuna Sântămăria-Orlea, Comitatul Hunedoara, Transleithania, Austro-Ungaria (actual Județul Hunedoara, România)
Decedat (58 de ani)
Galați, Regatul României
Cetățenie Austro-Ungaria
 România
OcupațieProfesor de limba română, publicist, autor de manuale școlare, traducător
Activitate
MonumenteBust în fața Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați
DomiciliuGalați
EducațieObergymnasium din Blaj
Alma materInstitutul „Sfânta Ana” din Viena
Ani de activitate1864-1898
Cunoscut pentruPrimul director al Gimnaziului teoretic de băieți din Galați
Pionier al legislației școlare românești
Întemeietor al Școlii secundare de fete din Galați (azi, Liceul „Mihail Kogălniceanu”)
Întemeietor al Institutului „Costache Negri” din Galați (astăzi Liceul Pedagogic)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioan Cetățianu (n. 16 iulie 1840, Subcetate, Comitatul Hunedoara – d. 30 noiembrie 1898 Galați) a fost un profesor de limba română, publicist, autor de manuale școlare și traducător, care și-a desfășurat activitatea, în principal, în orașul Galați.

A fost primul director al Gimnaziului din Galați (actualul Colegiu Național „Vasile Alecsandri”),[1][2][3] instituție unde a predat 23 de ani.

Școala și familia modificare

Școala primară a făcut-o în localitatea natală. A absolvit Gimnaziul Superior din Blaj (1859) și Institutul „Sfânta Ana”⁠(de)[traduceți] din Viena, specialitatea filosofie-pedagogie în 1863. În anii studenției a semnat, împreună cu alți 36 de studenți, „Scrisoarea junimii române din Viena din 26 octombrie 1860 către Mihail Kogălniceanu”, manifest național prin care tinerii români salutau inaugurarea Universității din Iași la 1860.

Numele său complet a fost Cetățianu de Săcele, particula de Săcele fiind atribuită unui antecesor al său de o diplomă de înnobilare dată de principele Gheorghe Rákóczi I, în 1637.

În urma căsătoriei a avut copii pe Ioan și Ana, fiind bunicul dinspre mamă al scriitorilor Octav, Vasile Lovinescu și Horia Lovinescu.[3]

Cariera modificare

În perioada 1864-1866 a lucrat în București în redacția Monitorului Oficial, după care până în 1867 la Gimnaziul din Ploiești.[4]

 
Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați

În noiembrie 1867 a fost mutat la gimnaziul proaspăt înființat din Galați (actualul Colegiu Național „Vasile Alecsandri”), fiind primul director al acestei școli. A predat aici, până în 1890, limba română și limba latină, istoria și geografia, retorica și filosofia. Pensionat în anul 1895, a predat în continuare limba română la Institutul „Notre Dame de Sion”, până la decesul său.

A fost un pionier al legislației școlare românești, datorită lui fiind introdusă ca limita minimă de admitere nota 6. De asemenea, a fost un discipol al revoluționarului transilvănean de la 1848 Timotei Cipariu, reprezentant al curentului latinist.[4]

A fost întemeietorul Școlii secundare de fete (azi, Liceul „Mihail Kogălniceanu”) și al Institutului „Costache Negri” din Galați. Pe ultimul l-a condus în perioada 1892-1895. Ca urmare a eforturilor sale, Gimnaziul teoretic de băieți din Galați a obținut banii necesari construcției unui local propriu.[5]

Tot el a introdus predarea istoriei și limbii române la Școala de Marină din Galați. A redactat manuale școlare și prin articolele de critică literară și de gramatica limbii române, a participat la polemicile care au însoțit elaborarea unui sistem gramatical rațional.

Ca publicist, a colaborat la ziarele locale [5][6] „Delfinul” (1878), „Vocea Covurluiului”, „Poșta”, „Galații”, „Covurluiul”, „Dunărea de Jos”.

Funcții[7][8]:

  • 1866: Vicepreședinte al secțiunii județului Covurlui a Societății pentru Învățătura Poporului Român
  • 1867-1890: Director al Gimnaziului din Galați
  • 1882: Membru al societății Liberatorul
  • 1883: Primul președinte al Societății Corpului Didactic din județul Covurlui, secție a „Societății Corpului Didactic din România”
  • 1892-1895: Director al Institutului „Costache Negri”
  • diverse alte funcții pe plan local, precum: organ de inspecție și anchetă școlară, organ de stare civilă, propunea programul examenelor și comisiile de examinare, raporta la minister situația școlară, Revizor școlar al Circumscripțiunii Tecuci-Covurlui.

In memoriam modificare

O stradă din cartierul Traian Nord din Galați îi poartă numele iar în fața Liceului „Vasile Alecsandri” din același oraș este amplasat bustul său.[9][10]

În anul 2015, cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la naștere, Biblioteca V. A. Urechia din Galați a organizat expoziția de documente Ioan Cetățianu, primul profesor și director al Liceului Vasile Alecsandri-175 de ani de la naștere (16 iul. 1840-30 nov. 1898).[11]

Opere modificare

  • Elemente de gramatica Limbei Române: Clasa a III-a primară; Tipografia Comercială J. Schenk; Galați; 1876 (ed. I)
  • Elemente de gramatica Limbei Române: Clasa a II-a primară; Librăria G. D. Nebuneli & Fii; Galați; 1878 (ed. II)
  • Afacerea Liceului din Galați; Tipografia Cooperativa Lucrătorii Asociați; Galați; 1890

Note modificare

  1. ^ Nicolescu, p.12 (foto p.40)
  2. ^ Chiricuță, p.30
  3. ^ a b Zanfir, p.415
  4. ^ a b Zanfir, p.416
  5. ^ a b Zanfir, p.417
  6. ^ Petcu Marian (coord); Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică; Iulie 16, 1839; 2012; București; accesat la 29 octombrie 2017
  7. ^ Ioan Cetățianu Arhivat în , la Wayback Machine.; Biblioteca „V.A. Urechia“ Galați, bvau.ro; accesat la 29 octombrie 2017
  8. ^ Chiricuță, p.35
  9. ^ Predescu, V. C.; Gălățeni care au uimit lumea - Ioan Cetățianu; 6 martie 2014; Viața Liberă, Galați; accesat la 29 octombrie 2017
  10. ^ Zanfir, p.420 (foto)
  11. ^ Zanfir, Ilie; Raport anual de activitate pe anul 2015 al Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”; Galați; accesat la 29 octombrie 2017

Bibliografie modificare

  • În memoria lui Ion Cetățianu, Primul Profesor și Director al Liceului din Galați: Discursurile ținute cu ocasiunea înmormântărei lui la 2 decembrie 1898; Tipo-Lito Antoniady; Galați; 1898
  • Nicolescu, Alexandru; Primii 60 ani de activitate ai Liceului „V. Alecsandri” din Galați. Memoriu întocmit după acte oficiale și cunoștințe personale; Tipografia „Lumina”; Galați; 1928; p. 12, 40.
  • Chiricuță, Gh. V. & Șoitu , D. D. & Bourceanu, L.; Monografia Liceului „Vasile Alecsandri”, Galați (1867-1967) – Centenarul Liceului „V. Alecsandri”, Galați (1867-1967); Ed. Liceul „Vasile Alecsandri”; Întreprinderea Poligrafică Galați; Galați; 1967
  • Șoitu, D. D. & Ștefănescu, Gh.S.; Jubileu : 125 de ani de la înființarea Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați; Graphix; Iași; 1992; p. 56-57 (Cetățianu, Ioan: [Fișă biografică])
  • Zanfir, Ilie (coord); Ioan Cetățianu. Profesor și publicist în Oameni în memoria Galațiului. Aniversări 2008; Axis Libri; ISBN 978-606-92191-0-2, 2009; pp. 415–421
  • Zanfir, Ilie (coord); Ioan Cetățianu, profesor și publicist. 175 de ani de la naștere în Axis Libri; An VIII, nr. 28, septembrie 2015; pp. 95–96
  • Arsene, Codrin-Ștefan; Un cetățean numit Cetățianu; Dominus, An. 4, nr. 36, ian. 2003; p. 3
  • Brezeanu, Ioan & Ștefănescu, Gh.S.; Școala gălățeană: 1765-1948; Geneze; Galați; 1996; p. 320-321 (Ioan Cetățianu : [Fișă biografică])
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ioan_Cetățianu&oldid=15811491