Fânațele de la Bogdana

Arie protejată
Fânațele de la Bogdana
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Fânațele de la Bogdana Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Fânațele de la Bogdana Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Sălaj
 România
Cel mai apropiat orașZalău
Coordonate47°01′25″N 23°00′28″E () / 47.02361°N 23.00778°E
Suprafață75,20 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2016
Cod Natura 2000ROSCI0409

Fânațele de la Bogdana este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul României, pe teritoriul sud-vestic al județului Sălaj.[1][2]

Localizare

modificare

Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Sălaj, pe teritoriul administrativ sud-estic al comunei Buciumi (în estul satului Bogdana), la poalele sud-estice ale Măgurii Priei (masivul cel mai înalt al Munților Meseșului), pe cursul superior al Văii Agrijului.[3]

Descriere

modificare

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.46 din 2016 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 75,20 hectare.

Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală) de fâneață (stepe, pajiști, văi, tufărișuri) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă două tipuri de habitate naturale: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin (cod 6430) și Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii (cod 6440). La baza desemnării acestuia se află mai multe specii floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[5]; printre care: usturoiță (Alliaria petiolata), rotungioară (Glechoma hederacea), pufuliță (Epilobium hirsutum), spălăcioasă (Senecio fluviatilis), piciorul caprei (Aegopodium podagraria), năpraznică (Geranium robertianum), opaiță roșie (Silene dioica), urzică moartă albă (Lamium album), răchitan ('Lithrum salicaria), iarba ciutei (Doronicum austriacum), clopoței (Campanula abietina), bozățel (Veratrum album), Cnidium dubium o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, păiuș de livadă (Festuca pratensis), golomăț (Dactylis glomerata), pir târâtor (Elymus repens) sau iarba-câmpului (Agrostis stolonifera).[6]

Căi de acces

modificare

Monumente și atracții turistice

modificare
 
Măgura Priei

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și

modificare