Fântânița - Murfatlar

Fântânița - Murfatlar
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Județul Constanța România
Cel mai apropiat oraș	Murfatlar
Coordonate	44°09′24″N 28°23′11″E () / 44.15667°N 28.38639°E^[1]
Suprafață	66,40 ha
Înființare	1962. declarat în 2000
Modifică date / text

Fântânița - Murfatlar este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Murfatlar.^[2]

Localizare

Aria naturală se află în partea sudică a Dobrogei, în Podișul Medgidiei, pe teritoriul estic al satului Siminoc, în vestul orașului Basarabi.

Descriere

Rezervația naturală Fântânița - Murfatlar a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate)^[3] și se întinde pe o suprafață de 66,40 hectare.

Aria naturală reprezintă o zonă cu un relief înclinat, străbătut de mai multe pâraie, cu faună caracteristică zonelor aride (stepă dobrogeană) și elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteranene sau celor eurasiatice.^[4]

Biodiversitate

Fântânița - Murfatlar prezintă un areal cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Floră

Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice.

Ruscuţă (Adonis flammea)

Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos (Quercus pubescens), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cărpiniță (Carpinus orientalis), vișin turcesc (Prunus mahaleb), prunus (din specia Prunus tenella), scumpie (Cotinus coggygria).^[5]

La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia Carex halleriana), centaurea (din speciile Centaurea trhracica și Centaurea rutifolia), sipică (Cephalaria uralensis), rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), usturoi sălbatic (din specia Allium saxatile), hajmă păsărească (Allium flavum)^[6], ruscuță (Adonis flammea), o specie de sparanghel sălbatic (Asparagus vericillatus), coamă de aur (Galatella linosyris), garofiță (din speciile Dianthus dobrogensis și Dianthus leptopetalus), frăsinel (Dictamnus albus), negară^[7] (Stipa capillata), alior (Euphorbia nicaeensis)^[8], stânjenel pestriț (Iris variegata), iasomie (Jasminus fruticans), colilie (Stipa ucrainica) sau armirai sălbatic (Carduus hamulosus).^[9]

Faună

Şorecarul comun (Buteo buteo)

Fauna rezervației este una caracteristică zonei de stepă și este reprezentată de mai multe specii (unele endematice) de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște.

Mamifere: dihor pătat (Vormela peregusna), popândău (Spermophilus citellus), șoarece săritor de stepă (Sicista subtilis), hamster românesc (Mesocricetus newtoni)^[10].

Păsări și insecte: șorecarul comun (Buteo buteo), fluture (din speciile Lycaena dispar, Colyas myrmidone), greier (Paracaloptenus caloptenoides)

Reptile și broaște: șarpele rău (Coluber caspius), balaur mare (Elaphe sauromates)^[11], țestoasa dobrogeană de uscat (Testudo graeca), brotacul verde de copac (Hyla arborea).^[12]

Obiective turistice aflate în vecinătate

Complexul rupestru Basarabi-Murfatlar

Ansamblul rupestru de la Murfatlar (monument istoric secolul al X-lea, epoca medieval timpurie, alcătuit din două biserici, șase cavouri și mai multe galerii săpate în cretă) este un complex arheologic descoperit în anul 1957, cu o deosebită semnificație pentru istoria creștinismului țării noastre datorită faptului că sit-ul adăpostește prima biserică de pe teritoriul României.

Articol principal: Complexul rupestru Basarabi-Murfatlar.

Muzeul Viticulturii din Murfatlar ce adăpostește vase (de băut și depozitat) pentru vin, utilaje (prese, storcători din epoci diferite) folosite în procesul de fabricație a vinului, obiecte de artă (statuete, sculpturi), documente.

Căi de acces

Drumul național (DN3) Constanța - Valu lui Traian - Murfatlar, la ieșire din oraș spre satul Ciocârlia (urmând DN3), pe partea stângă a drumului se află rezervația

Vezi și

Note

^ Google Earth
^ ProtectedPlanet.net - Fântânița - Murfatlar, delimitarea ariei protejate, accesat la 24 mai 2012
^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine., accesat la 24 mai 2012
^ Apmct.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, accesat la 24 mai 2012
^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a româniei Arhivat în 23 februarie 2009, la Wayback Machine., accesat la 25 mai 2012
^ Hajma păsărescă este cunoscută în unele regiuni ale țării și sub denumirea de ai galben
^ Specia floristică Stipa capillata este cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea populară de bucșău
^ Aliorul mai este cunoscut și sub mai multe denumiri, printre care și laptele câinelui sau laptele cucului
^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în 5 martie 2012, la Wayback Machine., accesat la 25 mai 2012
^ en iucnredlist.org - Coroiu, I. Vohralik, V. 2008, Mesocricetus newtoni (hamster românesc sau hamster dobrogean) Arhivat în 15 mai 2011, la Wayback Machine., accesat la 26 mai 2012
^ Balaurul mare, specie cunoscută și sub denumirea de șarpele cu patru dungi, este cel mai mare șarpe din România
^ Natura2000.mmediu.ro - Fântânița Murfatlar Arhivat în 16 martie 2013, la Wayback Machine., accesat la 25 mai 2012

Legături externe

en En.hortipedia.com Allium saxatile (usturoi sălbatic)
Constanța: Rezervația Fântânița - refugiul din citadin, 9 iulie 2010, Ioana Popa, Adevărul
La grătar în Rezervația Fîntînița – Murfatlar Arhivat în 15 august 2012, la Wayback Machine., 26 iunie 2008, Paula Anastasia Tudor, Jurnalul Național

Galerie de imagini

Specii floristice

Hajmă păsărescă (Allium flavum)
Frăsinel (Dictamnus albus)
Coamă de aur (Galatella linosyrius)

Specii faunistice

Fluture (Lycaena dispar)
Dihor pătat (Vornela peregusna)
Ţestoasă de uscat (Testudo graeca)

[1] Google Earth

[2] ProtectedPlanet.net - Fântânița - Murfatlar, delimitarea ariei protejate, accesat la 24 mai 2012

[3] Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine., accesat la 24 mai 2012

[4] Apmct.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, accesat la 24 mai 2012

[5] Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a româniei Arhivat în 23 februarie 2009, la Wayback Machine., accesat la 25 mai 2012

[6] Hajma păsărescă este cunoscută în unele regiuni ale țării și sub denumirea de ai galben

[7] Specia floristică Stipa capillata este cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea populară de bucșău

[8] Aliorul mai este cunoscut și sub mai multe denumiri, printre care și laptele câinelui sau laptele cucului

[9] Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în 5 martie 2012, la Wayback Machine., accesat la 25 mai 2012

[10] ucnredlist.org - Coroiu, I. Vohralik, V. 2008, Mesocricetus newtoni (hamster românesc sau hamster dobrogean) Arhivat în 15 mai 2011, la Wayback Machine., accesat la 26 mai 2012

[11] Balaurul mare, specie cunoscută și sub denumirea de șarpele cu patru dungi, este cel mai mare șarpe din România

[12] Natura2000.mmediu.ro - Fântânița Murfatlar Arhivat în 16 martie 2013, la Wayback Machine., accesat la 25 mai 2012

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]