Volcinschi (Wolczynski trad. "din Volcineți" - Volcineț, Wolczynetz, Старий Вовчинець, Bucovina) este o familie de boieri români ai cărei membri au participat la viața social-politică și religioasă a spațiului moldo-vlah.

Scurt istoric

modificare

Studiile oficiale de genealogie realizate pe baza documentelor originale existente probează descendența familiei Volcinschi dincolo de anul 1500, fiind înrudită cu alte familii din aristocrația tradițională, atât moldo-vlahe cât și străine, precum: Balasinowicz, Beldiman, Bogdan, Cantemir, Carp, Cuciuc, Drăgușescu, Flondor, Goian, Movilă, Orăș, Paladi, Petriceico, Prăjescu, Stroiescu, Stroici, Bigot de Saint-Quentin, Stârcea, Tăbuci, Tăutu, Wassilko von Serecki, Zotta ș.a.[1] Atestările nobiliare ale acestei familii au fost conferite pe rând de administrațiile istorice moldovenești și habsburgice, respectiv confirmate de Regele Carol I al României, Regele Ferdinand I al României, Regele Carol al II-lea al României și Regele Mihai al României.[2]

Personalități

modificare
  • Matei (Matiaș) Volcinschi (logofăt - 1570) [3];
  • Mitrecu (Dumitru) Volcinschi Bainschi (mare vornic, vătaf de Suceava, pârcălab - 1582) [4][5];
  • Petriceico (logofăt la Ieremia Movilă) [6];
  • Prodan Dragușescu (staroste de Cernăuți - 1660) [7];
  • Tănase Volcinschi-Bainschi (sărdar, vornic de Bârlad, vătaf de stolnici - 1704) [8];
  • Vasile Bainschi (serdar, mare vătaf de Suceava, staroste de Focșani și Putna, nepot al lui Petriceico Vodă, casatorit cu Grozava, fiica lui Ionascu Bogdan din Cantemirești și a Anghelninei, fiica Mariei, sora lui Miron Barnovschi Movilă) [9][10];
  • Dumitrașcu de Volcinschi (vornic de Câmpulung - 1734) [11];
  • Anița Volcinschi (căsăt. cu Șerban Flondor - marele medelnicer din care descind Flondorii bucovineni de astăzi - 1747) [11];
  • Grozava (căsăt. cu Tănase Goian, logofăt de vistierie - 1760) [12];
  • Safta Volcinschi (căsăt. cu Gheorghe Carp (1764), vătaf, strămoș al marelui om politic român Petre P. Carp (Prim Ministru și Șef al Partidului Conservator)[13][14];
  • Elena de Volcinski (căsăt. cu Gheorghe Flondor, mama a lui Nicolae Flondor și George cavaler de Flondor; bunica a lui [Otto] și [Elena Gh. baron Stârcea - recăsăt. cu Anatol von Bigot de Saint-Quentin , mareșal al Arhiducelui Frederic, avand copii pe Douglas (n.1899), Desiree (n.1900) și Friedrich (n.1906)];[15]
  • Ioan cavaler de Volcinschi (doctor în medicină și chirurgie, mare proprietar, colaborator al societăților politice "Arboroasa" și "Concordia", membru în Dieta ducatului Bucovinei. La Castelul Volcinschi din Budineț (Storojineț) s-au ținut consilii ale protagoniștilor unirii. Aici au poposit adesea Aron Pumnul, Mihai Eminescu, frații Hurmuzachi (vezi Familia Hurmuzachi ), Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și boierii Flondor, Petrino, Ilski, Stârcea, Zotta ș.a.) [16][17][18];
  • Traian Volcinschi (ing. agrozootehnician, fondatorul secției de apicultură din Ministerul Agriculturii și a "Apimondia" care a adus mari venituri valutare statului român - 1929) [19][20];
  • Gheorghe "Grigorie" Volcinschi (Dr. in Filosofie si Teologie al universităților din Amsterdam și Londra, egumen (stareț) al Mânăstirii Putna (1919-1931), arhimandrit mitrofor (1923), decorat cu Ordinul național „Steaua României” și Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică”. A înființat muzeul mânăstirii Putna, un important obiectiv internațional de o inestimabilă valoare culturală)[21].

Descendenți contemporani

modificare

[22]

  • Liviu Vîlceanu de Volcinschi (1912-1944, ofițer al Armatei Române, căsăt. cu Glicheria Balasinovici (1916-1994) din neamul cavalerilor polonezi de Balasinowicz, nepoată a celebrului arhitect austriac Alexander Wielemans von Monteforte (1843-1911)sub îndrumarea căruia s-au realizat Palatul de Justiție din Viena, clădirea primăriei din Graz, Palatul de Justiție din Olmütz, catedralele Neuottakringer si Pfarrkirche ș.a.);
  • Raul Volcinschi (1923-2011, Prof.univ.dr. în economie, marcantă personalitate politică, făcând parte din rezistența activă anticomunistă, fost deținut politic, prieten și coleg de suferință cu Bartolomeu Anania, Arsenie Papacioc, Constantin Noica, Nicolae Steinhardt ș.a , iar dupa 1989 secretar de stat și consilier al Ministrului de Interne Gavril Dejeu, vicepreședinte în Partidul Noua Generație - Creștin Democrat);
  • Radu Volcinschi (1926 -2004 avocat, jurist al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei);
  • Adrian Volcinschi (1927-1996, biolog, Conf.univ.dr, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași);
  • Nicolae-Viorel Vîlceanu (n. 1941-2016, matematician, astronom, redactor și director de programe al postului de Radio Iași, prolific rebusist);
  • Aurora Volcinschi(Conțescu)(membra a Uniunii Scriitorilor din România); Cristian-Ioan Conțescu(-Volcinschi)(dr.inginer, profesor al Universității Princeton, U.S.A.);
  • Anca Volcinschi (artistă plastică);
  • Dragoș-Liviu Vîlceanu (n.1969);
  • Mihnea-Adrian Vîlceanu (n.1982);
  • Nathalie-Teona Vîlceanu (n.2004);
  • Peter Lupu-Volcinschi (n. 1990);
  • Oliver-Nicolas Vîlceanu (n. 2022).
  1. ^ Arhiva Genealogica SEVER I. ZOTTA, VI (XI), 1999, 1-4, p.59-72
  2. ^ Groholski-Miclescu, Sergiu - Genealogia familiei Volcinschi în Arhiva Genealogică, publicată în extras, nr. VI-XI, 1999, Institutul Român de Genealogie și Heraldică “Sever Zotta”, Iași
  3. ^ CDM, I, p.153, nr. 570 (Catalogul Documentelor Moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului);
  4. ^ DIR, Seria A - Moldova, XVI/3, p.119
  5. ^ CDM, I, p.437 (Catalogul Documentelor Moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului)
  6. ^ Vitenco, Al. - Vechi documente moldovenești, Cernăuți, 1925, p. 11
  7. ^ Zotta, Sever - Sardarul Vasile Bainski în ArhGen, II, 1913, p.113
  8. ^ Zotta, Sever - op.cit., p.116
  9. ^ Zotta, Sever - op.cit., p.117
  10. ^ CDM, V, nr. 339 (Catalogul Documentelor Moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului)
  11. ^ a b Ibidem
  12. ^ ASB, fond Bălan, dos. 46 a/F, p.160
  13. ^ ASB, fond Bălan, dos. 46 a/F, p.60;
  14. ^ Ghibănescu, Gh. - Ion Neculce, 9, 1931, p.48;
  15. ^ ASB, fond Zotta, dos. 124, f.320, dos. 36, f.192;
  16. ^ Gazeta Bucovinei, IV, nr.5, 16 ianuarie 1894
  17. ^ Loghin, Constantin - Istoria literaturii române din Bucovina, 1775-1918, Cernăuți, 1996, p. 210, 211;
  18. ^ Lupu, Octavian - Combaterea pelagrei în Bucovina la începutul secolului al XX-lea. Un precursor al medicinii sociale, d-rul Ioan Volcinschi, București, 1978;
  19. ^ Revista România (ONT), decembrie 1936, p.25;
  20. ^ România apicolă, an. LXXX, nr.10, octombrie 1996, p.22: Ing. Traian Volcinschi 15 mai 1919 - 2 septembrie 1996
  21. ^ Groholski-Miclescu, Sergiu - Genealogia familiei Volcinschi în Arhiva Genealogică, publicată în Extras, nr. VI-XI, 1999, Institutul Român de Genealogie și Heraldică “Sever Zotta”, Iași, p. 70;
  22. ^ Ibidem, pp.70-71

Bibliografie

modificare

Cărți

  • Bălan, T. - Documente bucovinene, Cernăuți, 1934;
  • Bălan, T. - Tezaur documentar sucevean. Catalog de documente 1393-1849, București, 1983;
  • Documente și însemnări românești din secolul XVI, București, 1979, doc. XCIV;
  • Ghibănescu, Gheorghe - Surete și izvoade, IX;
  • Loghin, Constantin - Istoria literaturii române din Bucovina, 1775-1918, Cernăuți, 1996;
  • Miclescu-Prajescu, I.C. - Genealogie și istoriografie, în ArhGen II (VII), 1995, 1-2;
  • Prokopowitsch Erich, Wagner Rudolf - Spuren der Deutschen Einwanderung in die Bukowina, Munchen, 1983;
  • Stoicescu, N. - Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova. Sec XIV-XVII, București, 1971;
  • Székely, Maria Magdalena - Noi contribuții la genealogia familiei Stroici, în ArhGen, II (VII), 1995, 1-2;
  • Székely, Maria Magdalena - Boieri hicleni și înrudirile lor, în ArhGen I(VI), 1994, 1-2;
  • Vitenco, Al. - Vechi documente moldovenești, Cernăuți, 1925.

Menționări ale familiei în lucrări celebre (conform ArhGen VI (XI), 1999, 1-4, pp. 59–172)

  • Cantemir, Dimitrie - Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae, 1714;
  • Șincai, Gheorghe - Hronica românilor și a mai multor neamuri, 1808.

Cercetători: Sergiu Groholski-Miclescu, Sever Zotta, Nicolae Costin, Constantin Filipescu ș.a.