Deschide meniul principal
Wikipedia

Faringită

Star of life2.svg Wikipedia NU este un cabinet medical! În cazul în care aveți nevoie de ajutor medical, vă rugăm să contactați un specialist!
Faringită
Pharyngitis.jpg
SpecialitateOtorinolaringologie
Clasificare și resurse externe
DiseasesDB24580
MedlinePlus000655
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Faringita este inflamația acută sau cronică a mucoasei faringelui. Ea determină, de obicei, durere în gât și febră. Printre alte simptome sunt curgerea nasului, tusea, durerea de cap, vocea răgușită. Simptomele durează de obicei de la trei la cinci zile. Complicațiile pot include sinuzita și otita medie acută. Faringita este de obicei un tip de infecție a tractului respirator.[1]

Majoritatea cazurilor sunt cauzate de o infecție virală. Faringita streptococică afectează aproximativ 30% dintre copii și 10% dintre adulți. Printre cauzele mai puțin frecvente sunt alte bacterii precum gonoreea, ciuperci, substanțe iritante cum ar fi fumul, alergii și boala de reflux gastroesofagian. Examinarea specifică nu este recomandată persoanelor care au simptome clare ale unei infecții virale, cum ar fi o răceală. Altfel, testul rapid pentru detecția antigenului (RAPD) sau tampon gât este recomandată. Alte condiții care pot produce simptome similare sunt epiglotita, tiroidita, abcesul retrofaringian și, ocazional, bolile de inimă.[2]

Antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul, pot fi folosite pentru a calma durerea. Lidocaina poate ajuta, de asemenea. Durerea în gât este de obicei tratată cu antibiotice precum penicilina sau amoxicilina. Nu este clar dacă steroizii sunt utili în faringita acută decât poate în cazurile severe.[3][4]

Aproximativ 7,5% dintre oameni au o durere în gât în orice perioadă de trei luni.[5] Două-trei astfel de perioade pe an nu este un lucru neobișnuit.[6] Acest lucru a dus la 15 milioane de vizite la medic în Statele Unite în 2007.[7] Faringita este cauza cea mai frecventă a durerii în gât.[8] Cuvântul provine de la cuvântul grecesc pharynx ce înseamnă „gât” și sufixul -itis cu sensul „inflamație”.[9][10]

ClasificareModificare

Un gât normal

Faringita este un tip de inflamație, cauzată cel mai frecvent de o infecție a tractului respirator superior. Ea poate fi clasificată ca acută sau cronică. Faringita acută poate fi catarală, purulentă sau ulcerativă, în funcție de agentul cauzal și de capacitatea imunitară a persoanei afectate. Faringita cronică poate fi catarală, hipertrofică sau atrofică.

Amigdalita este un subtip de faringită.[11] În cazul în care inflamația cuprinde atât amigdalele, cât și alte părți ale gâtului, ea poate fi numită faringoamigdalită.[12] O altă subclasificare este rinofaringita (răceala comună).[13]

CauzeModificare

Majoritatea cazurilor sunt cauzate de un organism infecțios dobândit prin contact apropiat cu o persoană infectată.

ViraleModificare

Acestea cuprind aproximativ 40-80% din totalul cazurilor infecțioase și pot exista mai multe tipuri de infecții virale.[14]

BacterieneModificare

Mai multe bacterii diferite pot infecta gâtul omului. Cele mai frecvente sunt Grupa A streptococcus, dar și Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Bacillus anthracis, Corynebacterium diphtheriae, Neisseria gonorrhoeae, Chlamydophila pneumoniae și Mycoplasma pneumoniae.[15]

FungiceModificare

Unele cazuri de faringită sunt cauzate de infecții fungice, cum ar fi Candida albicans care provoacă afte bucale.[necesită citare]

Non-infecțioaseModificare

Faringita poate fi, de asemenea, cauzată de o iritare mecanică, chimică sau termică, de exemplu aer rece sau reflux acid. Unele medicamente pot produce faringita, cum ar fi pramipexolul și antipsihoticele.[16][17]

EpidemiologieModificare

Faringita acuta este cea mai frecventa cauza de durere în gât și, împreună cu tusea, este diagnosticată la peste 1,9 milioane de persoane pe an în Statele Unite ale Americii.

ReferințeModificare

  1. ^ „Pharyngitis”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Hildreth, AF; Takhar, S; Clark, MA; Hatten, B (septembrie 2015). „Evidence-Based Evaluation And Management Of Patients With Pharyngitis In The Emergency Department”. Emergency medicine practice. 17 (9): 1–16; quiz 16–7. PMID 26276908.  Mai multe valori specificate pentru |pmid= și |PMID= (ajutor)
  3. ^ Principi, N; Bianchini, S; Baggi, E; Esposito, S (februarie 2013). „No evidence for the effectiveness of systemic corticosteroids in acute pharyngitis, community-acquired pneumonia and acute otitis media”. European journal of clinical microbiology & infectious diseases : official publication of the European Society of Clinical Microbiology. 32 (2): 151–60. doi:10.1007/s10096-012-1747-y. PMID 22993127.  Mai multe valori specificate pentru |pmid= și |PMID= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (ajutor)
  4. ^ Hayward, G; Thompson, MJ; Perera, R; Glasziou, PP; Del Mar, CB; Heneghan, CJ (). „Corticosteroids as standalone or add-on treatment for sore throat”. The Cochrane database of systematic reviews. 10: CD008268. doi:10.1002/14651858.CD008268.pub2. PMID 23076943.  Mai multe valori specificate pentru |pmid= și |PMID= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (ajutor)
  5. ^ Jones, Roger (). Oxford Textbook of Primary Medical Care (în engleză). Oxford University Press. p. 674. ISBN 9780198567820. Accesat în . 
  6. ^ Rutter, Paul Professor; Newby, David (). Community Pharmacy ANZ: Symptoms, Diagnosis and Treatment (în engleză). Elsevier Health Sciences. p. 19. ISBN 9780729583459. 
  7. ^ Weber, R (martie 2014). „Pharyngitis”. Primary care. 41 (1): 91–8. doi:10.1016/j.pop.2013.10.010. PMID 24439883.  Mai multe valori specificate pentru |pmid= și |PMID= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (ajutor)
  8. ^ Marx, John (). Rosen's emergency medicine: concepts and clinical practice (ed. 7th). Philadelphia, Pennsylvania: Mosby/Elsevier. ISBN 978-0-323-05472-0.  Parametru necunoscut |la= ignorat (ajutor)
  9. ^ Beachey, Will (). Respiratory Care Anatomy and Physiology, Foundations for Clinical Practice,3: Respiratory Care Anatomy and Physiology (în engleză). Elsevier Health Sciences. p. 5. ISBN 0323078664. 
  10. ^ Hegner, Barbara; Acello, Barbara; Caldwell, Esther (). Nursing Assistant: A Nursing Process Approach - Basics (în engleză). Cengage Learning. p. 45. ISBN 9781111780500. 
  11. ^ „Tonsillitis”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Airway Infectious Disease Emergencies”. Pediatric Clinics of North America. 53 (2): 215–242. . doi:10.1016/j.pcl.2005.10.001. PMID 16574523.  Mai multe valori specificate pentru |pmid= și |PMID= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (ajutor)
  13. ^ „www.nlm.nih.gov”. Arhivat din original la . 
  14. ^ Acerra JR. „Pharyngitis”. eMedicine. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
  15. ^ Bisno AL (ianuarie 2001). „Acute pharyngitis”. N Engl J Med. 344 (3): 205–11. doi:10.1056/NEJM200101183440308. PMID 11172144.  Mai multe valori specificate pentru |pmid= și |PMID= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (ajutor)
  16. ^ „Mirapex product insert” (PDF). Boehringer Ingelheim. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  17. ^ „Mosby's Medical Dictionary, 8th edition”. Elsevier. . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Faringită&oldid=12286842