Feminaționalism sau femonaționalism (din feminism și naționalism) este un termen care descrie asocierea dintre o ideologie naționalistă și unele precepte ale mișcării feministe.[1][2][3]

Termenul a fost inițial propus de cercetătoarea Sara R. Farris pentru a se referi la procesele prin care anumite puteri se aliniază cu unele revendicări ale mișcării feministe în scopul justificării pozițiilor rasiste, xenofobe sau aporofobe, sprijinindu-le pe baza prejudecăților potrivit cărora persoanele migrante ar fi, în mod forțat, misogine și că societatea occidentală este complet egalitară.[4] Astfel, se folosesc drepturile femeilor și drepturile obținute pentru a susține poziții împotriva imigrației, devenind tot mai obișnuit în rândul partidelor de extremă dreapta.[2][3]

Principalele critici la acest fenomen se concentrează asupra utilizării selective și partizane a mișcării feministe pentru a susține scopuri bazate pe intoleranță, ignorând sexismul propriu și lipsa unei egalități reale în societatea occidentală în ansamblu.[5]

  1. ^ Farris, Sara R. (), In the Name of Women's Rights: The Rise of Femonationalism (în engleză), Duke University Press, ISBN 978-0-8223-7292-9 
  2. ^ a b Gutiérrez, Icíar (). „Cuando la extrema derecha recurre al feminismo para adornar su discurso xenófobo” (în spaniolă). elDiario.es. Accesat în . 
  3. ^ a b Maroño, Álex (). „¿Un feminismo de derechas?” (în spaniolă). El Orden Mundial - EOM. 
  4. ^ Farris, Sara R. (), „Femonationalism and the "Regular" Army of Labor Called Migrant Women”, History of the Present (în engleză), 2 (2), pp. 184–199, doi:10.5406/historypresent.2.2.0184, ISSN 2159-9785 
  5. ^ Miralles, Nora (). „Género y Políticas de la Inseguridad” (PDF) (în spaniolă). Centre Delàs d’Estudis per la Pau. Arhivat din original în . Accesat în . 

Vezi și

modificare