Discriminare sexuală

discriminare cu privire la persoanele LGBTQIA nerecunoscute și acceptate de societate
(Redirecționat de la Sexism)
Parte a seriei despre
Discriminare
Forme generale de discriminare

SexRasăOrientare sexualăReligie
(Diz)abilitateLimbăVârstăSpecie

Forme specifice de discriminare

AntisemitismAporofobieHomofobie
HeterofobieXenofobieTransfobie
SerofobieHeterosexismMisoginie
MisandrieAntițigănismIslamofobie
AnticreștinismRasism ecologic
Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

RasismulDiscriminarea romilor
Holocaustul în RomâniaAntisemitismul
Antimaghiarism
RobiaDrepturile omuluiDrepturile LGBT
Violența domestică
Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnicăPersecutarePogrom
Conflict etnicGenocid
HolocaustSclavie
Infracțiune motivată de ură
Violența împotriva persoanelor LGBT
Mutilare genitală
Violența împotriva femeilor
Violență sexualăHărțuire sexuală
Blamarea victimeiAvort selectiv
Vânătoare de vrăjitoare

Politici

SeparatismApartheid
Legile de la Nürnberg
Căsătorii între persoane de același sex
Diferența de venit dintre bărbați și femei
Numerus claususListă neagră

Metode de prevenire

ToleranțăAcțiune afirmativă
Drepturile omuluiDrepturile animalelor
AutodeterminareDesegregare
IntersecționalitateFeminism
MulticulturalismIntegrare rasială
Integrare socialăAsimilare culturală

Vezi și

CNCDACCEPT
Deceniul de incluziune a romilorEugenism
Corectitudine politică

editează

Discriminarea sexuală (numită și sexism[1] [2]) este o atitudine sau prejudecată, exprimată[3] sau ne-exprimată[4], privind superioritatea unui reprezentant al unui sex asupra altui sex și cu discriminarea acestuia din urmă. Termenul provine din limba engleză, sexismul fiind considerat un termen paralel cu rasismul, existând multe similitudini între cele două. Anii 1960[5] au fost plini de activitățile mișcării americane care luptă pentru drepturile femeilor în societate, această mișcare progresistă luptând contra discriminării sexuale.[6] [7][8] [9]

Opinii cu privire la discriminarea sexuală modificare

 
Discriminare între părinți în baza sexului părintelui în cauză - poster dintr-o instituție din România fotografiat în anul 2012

Termenul discriminare sexuală se poate referi și la bărbați care sunt defavorizați din cauza sexului feminin, cu toate că această discriminare este mult mai rară decât discriminarea la adresa femeilor. Cei care cercetează acest fenomen au un formular cu întrebări standard care sunt adresate populației.

Eliminarea discriminării sexuale din limbaj implică ipoteza lui Whorf, conform căreia nu numai limbajul este o reflectare a societății ci și societatea este în parte modelată după limbaj. Astfel, de exemplu, dacă copiii aud o profesiune descrisă mereu cu un cuvânt de genul masculin, își închipuie, probabil, că toți membrii acelei profesiuni sunt bărbați și că așa este normal.[10] De asemenea dacă copiii văd la televizor și în cărți o imagine distorsionată între rolul celor doi părinți cu privire la relațiile din familie și implicarea acestora în cadrul familiei aceștia vor considera că așa este normal și se vor comporta, ca adulți, similar cu ceea ce au văzut la televizor și au citit în cărți ca și copii.

Asemănări între sexism și rasism modificare

Sexismul este similar cu rasismul[9] și constă în concepția superiorității unui sex asupra altui sex (de pildă în a considera că o persoană de sex feminin are, prin natură, calități parentale mai bune decât una de sex masculin și deci mamei trebuie să îi fie încredințați minorii în cazul unui divorț, indiferent de calitățile parentale ale tatălui care de cele mai multe ori nici nu sunt cercetate de către instanțe)

Ambivalența sexismului modificare

În ciuda unor aparente ținte predilecte sexismul discriminează de fapt ambele sexe. Astfel prin menținerea în societate a unei concepții sexiste cu privire la abilitățile fiecărui gen, apartenența la un gen poate fi nu doar în detrimentul reprezentanților acelui sex ci și a reprezentanților sexului opus. De pildă atitudinea sexistă cu "rolul femeii de a crește copii" le pune acestora bariere de a accesa anumite meserii ori anumite funcții de conducere în timp ce, exact aceeași apartenență la un "sexul slab", îi discriminează pe bărbații care încearcă să câștige custodia copiilor în cazul unui divorț.

Discriminarea sexuală în România modificare

Discriminarea există, în funcție de domeniu, atât în defavoarea femeilor cât și în defavoarea bărbaților[11]. Cele mai întâlnite forme de discriminare sunt:


Discriminare sexuală modernă în Germania (2003)
Intrebare ... ... nu de loc ... nu cred ... probabil ... da, sigur Numărul celor întrebați
"Este mai departe o problemă discriminrea femeilor în Germania" 8,6 % 36,6 % 35,2 % 19,9 % 2690
"Politica actuală cu privire la ocupație defavorizează femeile" 7,7 % 34,6 % 35,6 % 22,1 % 2605
"S-a reușit în Germania realizarea egalității dintre bărbat și femeie" 4,5 % 34,5 % 41,7 % 19,2 % 2685
(Kirsten Endrikat: Discriminarea sexuală normal. Corset magnific al societății, în: Wilhelm Heitmeyer (Hrsg.): Situația germană vol.2, editia suhrkamp 2003, pag.124)

Alte exemple de discriminare sexuală modificare

Armată modificare

  • În multe țări din lume serviciul militar este obligatoriu pentru bărbați dar nu și pentru femei. Acest lucru a fost valabil și în România până la 31 decembrie 2007. Schimbarea a fost inițiată prin schimbarea Constituției (în anul 2003) coroborată cu intrarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Prin revizuirea din anul 2003 a Constituției s-a înlocuit paragraful din care prevedea serviciul militar obligatoriu pentru bărbați[12], acesta fiind înlocuit de posibilitatea (dar nu obligația) ca cetățenii români (nu doar cei de sex masculin) să își apere țara[13]. În anumite țări, precum China, Eritreea, Israel, Libia, Malaezia, Coreea de Nord, Norvegia, Peru, și Taiwan serviciul militar este obligatoriu pentru ambele sexe.[14][15]

Școală modificare

Mama este reprezentată mult mai des în manualele școlare decât părintele de sex masculin, creând astfel copiilor aflați la vârste fragede o imagine distorsionată cu privire la rolul celor doi părinți în familie.

Audiovizual modificare

Discriminarea sexuală în audio-vizual (sexism în audiovizual) se reflectă prin stereotipii cu privire la fiecare dintre cele două sexe[16], în modul cum acestea sunt prezentate în mod preponderent în filme, emisiuni radio-TV, etc. Acest gen de sexism este vizibil nu doar în România cât și în lume.

Politici sociale modificare

Există încă multe state ale lumii la care vârsta de pensionare pentru femei și pentru bărbați este stabilită la valori diferite, în general favorizând femeile. La nivel european există o directivă de uniformizare a vârstelor de pensionare pe care unele state au aplicat-o. Inclusiv în România s-a încercat eliminarea acestei discriminări, existând o inițiativă legislativă a ministerului muncii în acest sens. Această inițiativă care a fost însă respinsă de către președintele Băsescu care a retrimis legea în parlament pentru modificare. Noua lege continuă să prevadă o vârstă diferită de pensionare pentru femei și bărbați, 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.

Sănătate [17] modificare

Există o serie de puncte de vedere care afirmă că sexul masculin este dezavantajat din punct de vedere medical:

  • Bărbații mor în medie cu 7 ani mai devreme decât femeile[18]. Înainte de vârsta de 65 de ani bărbații sunt de trei ori mai predispuși la boli de inimă [19] și de două ori mai predispuși sa moară de cancer pulmonar decât femeile [20]. Femeile frecventează medicul de familie de două ori mai mult decât bărbații, și femeile formează majoritatea pacienților tratați în spital [21]. Bărbații reprezintă marea majoritate a cazurilor de accidente înregistrate la urgență [22]. Bărbații conduc pe distanțe mai lungi astfel încât aceștia sunt implicați în majoritatea accidentelor rutiere. Din moment ce bărbații lucrează în meserii periculoase aceștia suferă cea mai mare parte a accidentelor industriale.
  • Programele de screening sunt realizate pentru cancere care afectează femeile, cum ar fi cancerul de sân sau cancerul de col uterin. Totuși, nu există screening pentru cancerele echivalente care afectează pe bărbați, cum ar fi de cancerul de prostată sau cancerul testicular deși decesele din cauza cancerului de prostată sunt aproape la fel de dese ca decesele din cauza cancerului de sân și de 6,7 ori mai numeroase decât decesele cauzate de cancerul de col uterin. [23] [24]. Prejudecata este înclinată în continuare, deoarece cheltuielile cu cercetarea copleșitoare este în favoarea femeilor cu cancer. Nu există nici o mențiune de prostata, cancer testicular sau alt tip de cancer masculin.[25][26]
  • Deși există un fenomen instituționalizat de combatere a mutilărilor organelor genitale ale fetițelor la naștere[27] nu există o reacție similară în cazul mutilării organelor sexuale masculine la băieți [28]
  • Există o disproporție între fondurile guvernamentale alocate programelor de prevenire a unor boli între sexe, Ministerul Sănătății din România alocând fonduri semnificative pentru programul de vaccinare anti-HPV [29] sau screening pentru cancerul se sân [30], programe care nu sunt dublate de acțiuni similare cu privire la bolile echivalente ale persoanelor de sex masculin[necesită citare].
  • Spoturile și pliantele de sănătate includ de asemenea boli referitoare la femei cum ar fi osteoporoza, menopauza, cancer de tip ovarian sau de col uterin nu apare deloc sau foarte rar referințe legate de cancerul testicular sau prostată.[17]

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ A se vedea definiția din DexOnLine
  2. ^ A se vedea Ghidul de bune practici privind respectarea egalității de gen și de șanse pe piața muncii editat de către Blockbuster media, octombrie 2011, pagina 11
  3. ^ prin discriminare directă se înțelege situația în care o persoana este tratată mai puțin favorabil, pe criterii de sex, decât este, a fost sau ar fi tratata alta persoana într-o situație comparabilă; (art. 4 teza întâi, din Legea nr. 202 Din 19 aprilie 2002)
  4. ^ prin discriminare indirectă se înțelege situația în care o dispoziție, un criteriu sau o practică, aparent neutră, ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex în raport cu persoanele de alt sex (art. 4 teza a doua din Legea nr. 202 Din 19 aprilie 2002)
  5. ^ Sexism | Define Sexism at Dictionary.com
  6. ^ Definiția din http://oxforddictionaries.com/definition/Discriminare[nefuncțională] sexuală care spune: "prejudice, stereotyping, or discrimination, typically against women, on the basis of sex."
  7. ^ Definiția din Answers.com
  8. ^ Definiția din Concise Oxford Companion to the English Language care, detaliază subiectul: "Sexism - A term used in feminist critiques of society and in general usage for: (1) Attitudes and behaviour based on traditional assumptions about, and stereotypes of, sexual roles in society and some GENDER usages in language. (2) Discrimination or disparagement based on a person's sex, especially when directed by men or society at large against women. In terms of language, sexism refers to a bias through which patterns and references of male usage are taken to be normative, superordinate, and positive and those of women are taken to be deviant, subordinate, and negative.
  9. ^ a b Explicațiile Arhivat în , la Wayback Machine. Guvernului SUA (citate preluat dintr-un document emis de către statul Kentucky):„Discriminarea sexuală și rasismul sunt forme de discriminare foarte apropiate. Singura diferență reală este aceea că discriminarea sexuală este bazată pe sexul persoanelor discriminate în timp ce rasismul este bazat pe diferențele rasiale (de exemplu, culoarea pielii). După cum vom discuta detaliat în acest curs, similitudinile depășesc cu mult diferențele. Se spune colocvial că în spatele oricărui rasist stă un om cu o atitudine sexistă. În general societatea consideră acceptabil ca cineva să se manifeste puțin sexist dar nu este acceptabil ca acea persoană să se manifeste puțin rasist. Trebuie însă înțeles că amândouă sunt forme inacceptabile de comportament și ar trebui tratate cu aceeași importanță”)
  10. ^ „Gender in Bias in Science and Science Education”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ de exemplu, în ciuda prevederilor care statuează egalitatea de șanse a bărbaților și a femeilor cu privire la acordarea custodiei, majoritatea sentințelor judecătorești de încredințare a minori sunt favorabile părintelui de sex feminin. A se vedea de exemplu comunicatul TATA din septembrie 2008
  12. ^ Articolul 52: (1) Cetățenii au dreptul și obligația să apere România. (2) Serviciul militar este obligatoriu pentru bărbații, cetățeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. (3) Pentru pregătirea în cadrul serviciului militar activ, cetățenii pot fi încorporați până la vârsta de 35 de ani.
  13. ^ ARTICOLUL 55 - Apărarea tarii: (1) Cetățenii au dreptul și obligația sa apere România. (2) Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică. (3) Cetățenii pot fi incorporați de la vârsta de 20 de ani și pana la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice.
  14. ^ http://www.cbc.ca/news2/background/military-international/
  15. ^ Reuters Staff (), Norway becomes first NATO country to draft women into military (în engleză), Reuters 
  16. ^ „Stereotipurile de gen”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ a b Sursa originală este aici Arhivat în , la Wayback Machine. sau poate fi descărcată de aici fiind rezultatul cercetărilor organizației britanice UK Men and Father's Rights
  18. ^ http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_22448/Raport-CE-Speranta-de-viata-in-Romania-era-in-2009-de-77-4-ani-la-femei-si-69-8-ani-la-barbati.html
  19. ^ Barbatii sunt predispusi genetic la bolile de inima
  20. ^ Cancerul face discriminari pe baza de sex
  21. ^ Răspunsul[nefuncțională] CNAS nu este edificator cu privire la distribuția pe sexe
  22. ^ Răspunsul STS nu este edificator. A se vedea răspunsul[nefuncțională] Serviciului de Telecomunicații Speciale
  23. ^ Text preluat dintr-un articol de limbă engleză care poate fi consultat aici Arhivat în , la Wayback Machine.
  24. ^ A se vedea studiul de aici, fiind foarte probabil că rate asemănătoare există și la nivel global sau la nivelul României
  25. ^ Christian Haywood; Máirtín Mac an Ghaill (). Men and masculinities: theory, research, and social practice. Open University Press. pp. 134–5. ISBN 978-0-335-20892-0. Accesat în . 
  26. ^ Zernike, Kate (). „Feminism Has Created Progress, But Man, Oh, Man, Look What Else”. Chicago Tribune. Accesat în . 
  27. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ Circumcizia la barbati
  29. ^ informarehpv.ro, www.informarehpv.ro 
  30. ^ „CLUJ: Incepe screeningul pentru cancerul de san | Citynews Cluj”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie suplimentară modificare

Legături externe modificare

Exemple de discriminare modificare