Turneul Campionilor la tenis

(Redirecționat de la Finală ATP)

Turneul Campionilor este o competiție de tenis de câmp disputată la finalul fiecărui an, la care participă cei mai buni opt jucători ai anului respectiv, in funcție de rezultatele obținute.

ATP Finals
ATP Finals 2023
Informații despre turneu
Fondat1970; acum 54 ani (1970)
Oraș gazdăTorino
Italia (2021–2025)
LocPala Alpitour
CategorieATP Finals
SuprafațăDură – interior
Participanți8S / 8D
Premii bani15.000.000 $ (2023)
Websitenittoatpfinals.com
Campioni actuali (2023)
SimpluSerbia Novak Djokovic
DubluStatele Unite ale Americii Rajeev Ram
Regatul Unit Joe Salisbury

Spre deosebire de marea majoritate a celorlalte turnee stagionale, Turneul Campionilor are un sistem aparte de desfășurare. Cei opt jucători sunt împărțiți în două grupe de câte patru, în care fiecare jucător dispută câte un meci împotriva celorlalți trei din grupă. Primii doi clasați în fiecare serie promovează în semifinale, unde se înfruntă în sistem încrucișat, primul dintr-o grupă cu al doilea clasat din cealaltă grupă. Câștigătorii celor două meciuri din semifinale își dispută finala.

Istoric modificare

Prima ediție a turneului a fost organizată în 1970, sub egida Federației Internaționale de Tenis (ITF), și purta denumirea de Masters Grand Prix. Punctele obținute la acest turneu nu contau în clasamentul general. În 1990, competiția a trecut sub organizarea Asociației Tenismenilor Profesioniști (ATP) și a fost redenumită Campionatul Turului Mondial, iar jucătorii punctau și în ierarhia mondială, un campion care încheia turneul fără vreo înfrângere câștigând același număr de puncte ca un învingător într-un turneu de Mare Șlem. Din decembrie 1999, turneul a fost organizat în colaborare de ATP și ITF și a purtat un nou nume: Cupa Masters. A fost schimbat puțin și regulamentul. Astfel, dacă un câștigător al unui turneu de Grand Slam în anul respectiv nu era clasat între primii opt la finalul sezonului, dar totuși se afla între primii 20, se califica la Turneul Campionilor în locul celui de-al optulea din ierarhie.

Din 2009, turneul a fost din nou redenumit, noul nume fiind Finala Turului Mondial, organizarea sa fiind atribuită orașului Londra pentru o perioadă de trei ani, până în 2013[1].

În paralel cu turneul de simplu, este programat și un turneu de dublu, la care de asemenea sunt invitate cele mai bune perechi ale anului.

Cehul Ivan Lendl, americanul Pete Sampras au câte cinci trofee câștigate. Sârbul Novak Djokovic și elvețianul Roger Federer împart recordul cu șase trofee câștigate.

Puncte, premii în bani și trofee modificare

Finalele ATP în prezent (2022) recompensează următoarele puncte și premii în bani, per victorie:[2]

Etapă Simplu Dublu1 Puncte
Câștigător 2.200.400 $ 350.400 $ RR + 400 + 500
Finaliști 1.070.000 $ 170.000 $ RR + 400
Câștigător round robin per meci 383.300 $ 93.300 $ 200
Premiu de participare 3 meciuri = 320.000 $
2 meciuri = 240.000 $
1 meci = 160.000 $
3 meciuri = 130.000 $
2 meciuri = 97.500 $
1 meci = 52.000 $
N/A
Înlocuitori 150.000 $ 50.000 $ N/A
RR reprezintă punctele sau premiile în bani câștigate în etapa round robin.
  • 1 Premiul în bani pentru dublu este per echipă.
  • Un campion neînvins ar câștiga maximum 1.500 de puncte și 4.740.300 $ la simplu sau 930.300 $ la dublu.

În plus, premiile includ trofeul ATP Finals și trofeul ATP nr.1, toate realizate de argintarii Thomas Lyte din Londra.[3][4]

Rezultate modificare

Simplu modificare

An[5] Campion Finalist Scor
Masters Grand Prix
1970   Stan Smith   Rod Laver Faza grupelor
1971   Ilie Năstase (1/4)   Stan Smith Faza grupelor
1972   Ilie Năstase (2/4)   Stan Smith 6–3, 6–2, 3–6, 2–6, 6–3
1973   Ilie Năstase (3/4)   Tom Okker 6–3, 7–5, 4–6, 6–3
1974   Guillermo Vilas   Ilie Năstase 7–6(8–6), 6–2, 3–6, 3–6, 6–4
1975   Ilie Năstase (4/4)   Björn Borg 6–2, 6–2, 6–1
1976   Manuel Orantes   Wojtek Fibak 5–7, 6–2, 0–6, 7–6(7–1), 6–1
1977   Jimmy Connors   Björn Borg 6–4, 1–6, 6–4
1978   John McEnroe (1/3)   Arthur Ashe 6–7(5–7), 6–3, 7–5
1979   Björn Borg (1/2)   Vitas Gerulaitis 6–2, 6–2
1980   Björn Borg (2/2)   Ivan Lendl 6–4, 6–2, 6–2
1981   Ivan Lendl (1/5)   Vitas Gerulaitis 6–7(5–7), 2–6, 7–6(8–6), 6–2, 6–4
1982   Ivan Lendl (2/5)   John McEnroe 6–4, 6–4, 6–2
1983   John McEnroe (2/3)   Ivan Lendl 6–3, 6–4, 6–4
1984   John McEnroe (3/3)   Ivan Lendl 7–5, 6–0, 6–4
1985   Ivan Lendl (3/5)   Boris Becker 6–2, 7–6(7–4), 6–3
1986   Ivan Lendl (4/5)   Boris Becker 6–4, 6–4, 6–4
1987   Ivan Lendl (5/5)   Mats Wilander 6–2, 6–2, 6–3
1988   Boris Becker (1/3)   Ivan Lendl 5–7, 7–6(7–5), 3–6, 6–2, 7–6(7–5)
1989   Stefan Edberg   Boris Becker 4–6, 7–6(8–6), 6–3, 6–1
ATP Tour World Championships
1990   Andre Agassi   Stefan Edberg 5–7, 7–6(7–5), 7–5, 6–2
1991   Pete Sampras (1/5)   Jim Courier 3–6, 7–6(7–5), 6–3, 6–4
1992   Boris Becker (2/3)   Jim Courier 6–4, 6–3, 7–5
1993   Michael Stich   Pete Sampras 7–6(7–3), 2–6, 7–6(9–7), 6–2
1994   Pete Sampras (2/5)   Boris Becker 4–6, 6–3, 7–5, 6–4
1995   Boris Becker (3/3)   Michael Chang 7–6(7–3), 6–0, 7–6(7–5)
1996   Pete Sampras (3/5)   Boris Becker 3–6, 7–6(7–5), 7–6(7–4), 6–7(11–13), 6–4
1997   Pete Sampras (4/5)   Evgheni Kafelnikov 6–3, 6–2, 6–2
1998   Àlex Corretja   Carlos Moyá 3–6, 3–6, 7–5, 6–3, 7–5
1999   Pete Sampras (5/5)   Andre Agassi 6–1, 7–5, 6–4
Tennis Masters Cup
2000   Gustavo Kuerten   Andre Agassi 6–4, 6–4, 6–4
2001   Lleyton Hewitt (1/2)   Sébastien Grosjean 6–3, 6–3, 6–4
2002   Lleyton Hewitt (2/2)   Juan Carlos Ferrero 7–5, 7–5, 2–6, 2–6, 6–4
2003   Roger Federer (1/6)   Andre Agassi 6–3, 6–0, 6–4
2004   Roger Federer (2/6)   Lleyton Hewitt 6–3, 6–2
2005   David Nalbandian   Roger Federer 6–7(4–7), 6–7(11–13), 6–2, 6–1, 7–6(7–3)
2006   Roger Federer (3/6)   James Blake 6–0, 6–3, 6–4
2007   Roger Federer (4/6)   David Ferrer 6–2, 6–3, 6–2
2008   Novak Đoković (1/7)   Nikolai Davîdenko 6–1, 7–5
ATP World Tour Finals
2009   Nikolai Davîdenko   Juan Martín del Potro 6–3, 6–4
2010   Roger Federer (5/6)   Rafael Nadal 6–3, 3–6, 6–1
2011   Roger Federer (6/6)   Jo-Wilfried Tsonga 6–3, 6–7(6–8), 6–3
2012   Novak Đoković (2/7)   Roger Federer 7–6(8–6), 7–5
2013   Novak Đoković (3/7)   Rafael Nadal 6–3, 6–4
2014   Novak Đoković (4/7)   Roger Federer Abandon
2015   Novak Đoković (5/7)   Roger Federer 6–3, 6–4
2016   Andy Murray   Novak Đoković 6–3, 6–4
ATP Finals
2017   Grigor Dimitrov   David Goffin 7–5, 4–6, 6–3
2018   Alexander Zverev (1/2)   Novak Đoković 6–4, 6–3
2019   Stefanos Tsitsipas   Dominic Thiem 6–7(6–8), 6–2, 7–6(7–4)
2020   Daniil Medvedev   Dominic Thiem 4–6, 7–6(7–2), 6–4
2021   Alexander Zverev (2/2)   Daniil Medvedev 6–4, 6–4
2022   Novak Đoković (6/7)   Casper Ruud 7–5, 6–3
2023   Novak Đoković (7/7)   Jannik Sinner 6–3, 6–3

Dublu modificare

An[6] Campioni Finaliști Scor
Masters Grand Prix
1970   Stan Smith
  Arthur Ashe
  Jan Kodeš
  Rod Laver
Faza grupelor
1971–
1974
Nu s-a organizat
1975   Juan Gisbert
  Manuel Orantes
  Jürgen Fassbender
  Hans-Jürgen Pohmann
Faza grupelor
1976   Fred McNair
  Sherwood Stewart
  Brian Gottfried
  Raúl Ramírez
6–3, 5–7, 5–7, 6–4, 6–4
1977   Bob Hewitt
  Frew McMillan
  Robert Lutz
  Stan Smith
7–5, 7–6, 6–3
1978   Peter Fleming (1/7)
  John McEnroe (1/7)
  Wojtek Fibak
  Tom Okker
6–4, 6–2, 6–4
1979   Peter Fleming (2/7)
  John McEnroe (2/7)
  Wojtek Fibak
  Tom Okker
6–3, 7–6, 6–1
1980   Peter Fleming (3/7)
  John McEnroe (3/7)
  Peter McNamara
  Paul McNamee
6–4, 6–3
1981   Peter Fleming (4/7)
  John McEnroe (4/7)
  Kevin Curren
  Steve Denton
6–3, 6–3
1982   Peter Fleming (5/7)
  John McEnroe (5/7)
  Sherwood Stewart
  Ferdi Taygan
7–5, 6–3
1983   Peter Fleming (6/7)
  John McEnroe (6/7)
  Pavel Složil
  Tomáš Šmíd
6–2, 6–2
1984   Peter Fleming (7/7)
  John McEnroe (7/7)
  Mark Edmondson
  Sherwood Stewart
6–3, 6–1
1985   Stefan Edberg (1/2)
  Anders Järryd (1/3)
  Joakim Nyström
  Mats Wilander
6–1, 7–6(7–5)
1986   Stefan Edberg (2/2)
  Anders Järryd (2/3)
  Guy Forget
  Yannick Noah
6–3, 7–6(7–2), 6–3
1987   Miloslav Mečíř
  Tomáš Šmíd
  Ken Flach
  Robert Seguso
6–4, 7–5, 6–7(5–7), 6–3
1988   Rick Leach (1/3)
  Jim Pugh
  Sergio Casal
  Emilio Sánchez
6–4, 6–3, 2–6, 6–0
1989   Jim Grabb
  Patrick McEnroe
  John Fitzgerald
  Anders Järryd
7–5, 7–6(7–4), 5–7, 6–3
ATP Tour World Championships
1990   Guy Forget
  Jakob Hlasek
  Sergio Casal
  Emilio Sánchez
6–4, 7–6(7–5), 5–7, 6–4
1991   John Fitzgerald
  Anders Järryd (3/3)
  Ken Flach
  Robert Seguso
6–4, 6–4, 2–6, 6–4
1992   Todd Woodbridge (1/2)
  Mark Woodforde (1/2)
  John Fitzgerald
  Anders Järryd
6–2, 7–6(7–4), 5–7, 3–6, 6–3
1993   Jacco Eltingh (1/2)
  Paul Haarhuis (1/2)
  Todd Woodbridge
  Mark Woodforde
7–6(7–4), 7–6(7–5), 6–4
1994   Jan Apell
  Jonas Björkman (1/2)
  Todd Woodbridge
  Mark Woodforde
6–4, 4–6, 4–6, 7–6(7–5), 7–6(8–6)
1995   Grant Connell
  Patrick Galbraith
  Jacco Eltingh
  Paul Haarhuis
7–6(8–6), 7–6(8–6), 3–6, 7–6(7–2)
1996   Todd Woodbridge (2/2)
  Mark Woodforde (2/2)
  Sébastien Lareau
  Alex O'Brien
6–4, 5–7, 6–2, 7–6(7–3)
1997   Rick Leach (2/3)
  Jonathan Stark
  Mahesh Bhupathi
  Leander Paes
6–3, 6–4, 7–6(7–3)
1998   Jacco Eltingh (2/2)
  Paul Haarhuis (2/2)
  Mark Knowles
  Daniel Nestor
6–4, 6–2, 7–5
1999   Sébastien Lareau
  Alex O'Brien
  Mahesh Bhupathi
  Leander Paes
6–3, 6–2, 6–2
2000   Donald Johnson
  Piet Norval
  Mahesh Bhupathi
  Leander Paes
7–6(10–8), 6–3, 6–4
ATP World Doubles Challenge Cup[7]
2001
(organizat în 2002)
  Ellis Ferreira
  Rick Leach (3/3)
  Petr Pála
  Pavel Vízner
6–7(6–8), 7–6(7–2), 6–4, 6–4
Tennis Masters Cup
2002 Nu s-a organizat
2003   Bob Bryan (1/4)
  Mike Bryan (1/5)
  Michaël Llodra
  Fabrice Santoro
6–7(6–8), 6–3, 3–6, 7–6(7–3), 6–4
2004   Bob Bryan (2/4)
  Mike Bryan (2/5)
  Wayne Black
  Kevin Ullyett
4–6, 7–5, 6–4, 6–2
2005   Michaël Llodra
  Fabrice Santoro
  Leander Paes
  Nenad Zimonjić
6–7(6–8), 6–3, 7–6(7–4)
2006   Jonas Björkman (2/2)
  Max Mirnîi (1/2)
  Mark Knowles
  Daniel Nestor
6–2, 6–4
2007   Mark Knowles
  Daniel Nestor (1/4)
  Simon Aspelin
  Julian Knowle
6–2, 6–3
2008   Daniel Nestor (2/4)
  Nenad Zimonjić (1/2)
  Bob Bryan
  Mike Bryan
7–6(7–3), 6–2
ATP World Tour Finals
2009   Bob Bryan (3/4)
  Mike Bryan (3/5)
  Max Mirnîi
  Andy Ram
7–6(7–5), 6–3
2010   Daniel Nestor (3/4)
  Nenad Zimonjić (2/2)
  Mahesh Bhupathi
  Max Mirnîi
7–6(8–6), 6–4
2011   Max Mirnîi (2/2)
  Daniel Nestor (4/4)
  Mariusz Fyrstenberg
  Marcin Matkowski
7–5, 6–3
2012   Marcel Granollers
  Marc López
  Mahesh Bhupathi
  Rohan Bopanna
7–5, 3–6, [10–3]
2013   David Marrero
  Fernando Verdasco
  Bob Bryan
  Mike Bryan
7–5, 6–7(3–7), [10–7]
2014   Bob Bryan (4/4)
  Mike Bryan (4/5)
  Ivan Dodig
  Marcelo Melo
6–7(5–7), 6–2, [10–7]
2015   Jean-Julien Rojer
  Horia Tecău
  Rohan Bopanna
  Florin Mergea
6–4, 6–3
2016   Henri Kontinen (1/2)
  John Peers (1/2)
  Raven Klaasen
  Rajeev Ram
2–6, 6–1, [10–8]
ATP Finals
2017   Henri Kontinen (2/2)
  John Peers (2/2)
  Łukasz Kubot
  Marcelo Melo
6–4, 6–2
2018   Jack Sock
  Mike Bryan (5/5)
  Pierre-Hugues Herbert
  Nicolas Mahut
5–7, 6–1, [13–11]
2019   Pierre-Hugues Herbert (1/2)
  Nicolas Mahut (1/2)
  Raven Klaasen
  Michael Venus
6–3, 6–4
2020   Wesley Koolhof
  Nikola Mektić
  Jürgen Melzer
  Édouard Roger-Vasselin
6–2, 3–6, [10–5]
2021   Pierre-Hugues Herbert (2/2)
  Nicolas Mahut (2/2)
  Rajeev Ram
  Joe Salisbury
6–4, 7–6(7–0)
2022   Rajeev Ram
  Joe Salisbury
  Nikola Mektić
  Mate Pavić
7–6(7–4), 6–4
2023   Rajeev Ram (2/2)
  Joe Salisbury (2/2)
  Marcel Granollers
  Horacio Zeballos
6–3, 6–4

Lista campionilor modificare

Simplu modificare

Titluri Jucător Ani
7   Novak Djokovic 2008, 12–15, 22–23
6   Roger Federer 2003–04, 06–07, 10–11
5   Ivan Lendl 1981–82, 85–87
  Pete Sampras 1991, 94, 96–97, 99
4   Ilie Năstase 1971–73, 75
3   John McEnroe 1978, 83–84
  Boris Becker 1988, 92, 95
2   Björn Borg 1979–80
  Lleyton Hewitt 2001–02
  Alexander Zverev 2018, 21
1   Stan Smith 1970
  Guillermo Vilas 1974
  Manuel Orantes 1976
  Jimmy Connors 1977
  Stefan Edberg 1989
  Andre Agassi 1990
  Michael Stich 1993
  Àlex Corretja 1998
  Gustavo Kuerten 2000
  David Nalbandian 2005
  Nikolay Davydenko 2009
  Andy Murray 2016
  Grigor Dimitrov 2017
  Stefanos Tsitsipas 2019
  Daniil Medvedev 2020

Dublu modificare

Titluri Jucători Ani
7
1978–84
5   Mike Bryan 2003–04, 09, 14, 18
4   Daniel Nestor 2007–08, 10–11
  Bob Bryan 2003–04, 09, 14
3   Anders Järryd 1985–86, 91
  Rick Leach 1988, 97, 2001
2   Stefan Edberg 1985–86
1992, 96
1993, 98
  Jonas Björkman 1994, 2006
  Nenad Zimonjić 2008, 10
  Max Mirnyi 2006, 11
2016–17
2019, 21
2022–23
1 1970
1975
1976
1977
1987
  Jim Pugh 1988
1989
1990
  John Fitzgerald 1991
  Jan Apell 1994
1995
  Jonathan Stark 1997
1999
2000
  Ellis Ferreira 2001
2005
  Mark Knowles 2006
2012
2013
2015
  Jack Sock 2018
2020

Recorduri și statistici modificare

Simplu modificare

# Titluri
7   Novak Djokovic
6   Roger Federer
5   Ivan Lendl
  Pete Sampras
4   Ilie Năstase

# Titluri consecutive
4   Novak Djokovic
3   Ilie Năstase
  Ivan Lendl
2   Björn Borg
  Ivan Lendl
  John McEnroe
  Pete Sampras
  Lleyton Hewitt
  Roger Federer (3x)

# Finale
10   Roger Federer
9   Ivan Lendl
  Novak Djokovic
6   Pete Sampras
5   Ilie Năstase

# Meciuri câștigate[8]
59   Roger Federer
50   Novak Djokovic
39   Ivan Lendl
36   Boris Becker
35   Pete Sampras

# Ediții jucate[8]
17   Roger Federer
16   Novak Djokovic
13   Andre Agassi
12   Ivan Lendl
11   Jimmy Connors
  Boris Becker
  Pete Sampras
  Rafael Nadal

Dublu modificare

# Titluri
7   Peter Fleming
  John McEnroe
5   Mike Bryan
4   Daniel Nestor
  Bob Bryan

# Titluri consecutive
7   Peter Fleming
  John McEnroe
2   Stefan Edberg
  Anders Järryd
  Mike Bryan
  Bob Bryan
  Daniel Nestor (2x)
  Henri Kontinen
  John Peers
  Rajeev Ram
  Joe Salisbury

# Finale
7   Peter Fleming
  John McEnroe
  Mike Bryan
6   Daniel Nestor
  Bob Bryan
5   Anders Järryd

# Meciuri căștigate
42   Mike Bryan
38   Bob Bryan
34   Daniel Nestor
29   Todd Woodbridge
25   Anders Järryd
  Mark Woodforde

# Ediții jucat
16   Mike Bryan
15   Daniel Nestor
  Bob Bryan
14   Leander Paes
12   Mark Knowles
  Mahesh Bhupathi

Cel mai tânăr & în vârstă campion modificare

Simplu Cel mai tânăr   John McEnroe 19 ani, 10 luni 1978
Cel mai în vârstă   Novak Djokovic 36 ani, 5 luni 2023
Dublu Cel mai tânăr   John McEnroe 19 ani, 10 luni 1978
Cel mai în vârstă   Mike Bryan 40 ani, 6 luni 2018

Titluri după țară modificare

Simplu modificare

11 
  Statele Unite (5 jucători)
  Serbia (1 jucător)
  Germania de Vest / German (3 jucători),    Elveția (1 jucător)
  Cehoslovacia (1 jucător)
  România (1 jucător)
  Suedia (2 jucători)
  Argentina (2 jucători),   Australia (1 jucător),   Rusia (2 jucători),   Spania (2 jucători)
  Brazilia,   Bulgaria,   Marea Britanie,   Grecia

Vezi și modificare

Referințe modificare

  1. ^ Dumitru Stircu (). „Londra va gazdui din 2009 finala Mastersului”. onlinesport.ro. Accesat în . 
  2. ^ „Points And Prize Money | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Arhivat din original în . Accesat în . 
  3. ^ „Thomas Lyte lifts Webb Ellis Cup”. . Arhivat din original la . Accesat în .  Thomas Lyte Lifts Webb Ellis Cup
  4. ^ „In pictures: Sporting trophy workshop”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Singles Champions | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Accesat în . 
  6. ^ „Doubles Champions | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Accesat în . 
  7. ^ „ATP sets Double Challenge Cup for Jan. 29-Feb. 2 in Bangalore”. Associated Press AP. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b „Historical Stats | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Accesat în . 

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turneul Campionilor la tenis