Forță de frecare

Forța de frecare este componenta tangențială la suprafața de contact dintre două corpuri a forței de sprijin pe care unul din corpuri o exercită asupra celui de-al doilea. În timpul deplasării, forța de frecare are sens opus mișcării adică încetinește mișcarea. Ea depinde de natura și de masa corpului și apare la alunecare și rostogolire. Totdeauna forța de frecare la alunecare este mai mare decât forța de frecare la rostogolire.

Diagrama forțelor pentru un bloc aflat pe pământ. Săgețile sunt vectori ce indică direcția și modulul forțelor. W este greutatea, N este forța normală, F este o forță aplicată, de un tip neidentificat, iar F_f este forța de frecare cinetică, egală cu coeficientul de frecare cinetică înmulțit cu forța normală. Cum modulul forței aplicate este mai mare decât modulul forței de frecare cinetică ce i se opune, blocul se deplasează spre stânga.

În caz că singurele forțe dintre corpuri provin din accelerația gravitațională, relația de calcul a forței de frecare este: coeficientul de frecare μ înmulțit cu reacțiunea normală N creată de corp :

$\mathrm {F_{f}=\mu \,N}$

Forța de frecare la alunecare este direct proporțională cu forța de apăsare exercitată de corp asupra suprafeței de mișcare. Forța de frecare este nulă până în momentul în care forța orizontală externă F încearcă să miște corpul.