Deschide meniul principal

Fotin Enescu (n. 30 ianuarie 1878, comuna Mălureni, județul Argeș - d. 30 decembrie 1918, Chișinău) a fost ministru de finanțe al României în anul 1918.

Cuprins

Copilărie și studiiModificare

A fost fiul cel mare al lui Gh. Enescu. A studiat dreptul la Universitatea București.

CarierăModificare

A lucrat ca ajutor de judecător și procuror la Tribunalul Vâlcea, apoi judecător de instrucție la Tribunalul Argeș. În magistratură a fost coleg cu I.G.Duca. Devine subdirector, apoi director al Băncilor Populare. Când Duca era director la Băncile Populare, l-a luat pe Fotin ca subdirector. După plecarea lui Duca, Fotin Enescu ajunge director în locul lui. Sub conducerea sa au luat ființă multe bănci în țară.

Carieră politicăModificare

Se bucura de mare trecere în fața Regelui Ferdinand. Îndeplinește de două ori funcția de ministru de finanțe (29 ianuarie — 27 februarie 1918, 24 octombrie 1918 - 29 octombrie 1918) în Guvernul Averescu și ministru al agriculturii și domeniilor (24 octombrie - 3 decembrie 1918) în guvernele C. Coandă și I. I. C. Brătianu. A luptat pe toate căile pentru împropietărirea țăranilor.

Despre cooptarea în primul guvern Alexandru Averescu, acesta nota în jurnalul său la data de 29 ianuarie 1918: „Am depus jurământul. Regele a ținut o mică cuvântare. Am putut lua la Finațe pe Fotin Enescu, aproape cu sila. L-am văzut la Palat, o jumătate oră înaintea depunerii jurământului și după multă stăruință din partea mea și a Regelui, a sfârșit prin a primi.[1]

MoarteaModificare

În plină tinerețe, moare din cauza unei gripe infecțioase.

Referințe și noteModificare

  1. ^ Averescu 1937, p. 287

BibliografieModificare

  • Alexandru Averescu, Notițe zilnice din războiu (1916-1918), Editura „Cultura Națională”, București, (1937)

Vezi șiModificare