În matematică, o fracție continuă este o expresie obținută în urma unui proces iterativ de reprezentare a unui număr ca suma unor numere întregi și inverse ale unor întregi.
Este de forma:
unde și sunt numere întregi.
Acest tip de fracții au fost considerate pentru prima dată de către Wallis în lucrarea sa, Arithmetica infinitorum din 1653.
Orice se poate reprezenta ca o fracție continuă:
unde și pentru orice
Numerele raționale se reprezintă ca fracții continue finite, folosind algoritmul lui Euclid.
O fracție continuă infinită se numește periodică dacă există numerele naturale nenule astfel ca
În acest caz, fracția continuă se reprezintă sub forma
O rădăcină reală irațională a unui polinom de gradul doi din se numește irațională pătratică.
Un număr real se reprezintă printr-o fracție continuă dacă și numai dacă este o irațională pătratică (Euler, Lagrange).
Dacă nu este un pătrat perfect, atunci:
(Lagrange, Galois).
În particular, dacă este liber de pătrate, atunci se reprezintă printr-o fracție continuă, având perioada de lungime m, astfel încât primele câturi parțiale formează un șir palindromic.
Lungimea a perioadei fracției continue care reprezintă pe este mai mică decât iar câturile parțiale sunt mai mici decât (Lagrange).
Mai recent[1][2] s-a arătat că unde simbolul înseamnă asimptotic proporțional cu.