Franz Brentano

filosof austriac
Franz Brentano
Franz Brentano.jpeg
Date personale
Nume la naștereFranz Clemens Honoratus Hermann Brentano Modificați la Wikidata
Născut16 ianuarie 1838, Boppard
Boppard, Renania-Palatinat, Germania Modificați la Wikidata
Decedat17 martie 1917, Zürich
Zürich, cantonul Zürich, Elveția Modificați la Wikidata
Înmormântat Altstadtfriedhof Aschaffenburg[*][[Altstadtfriedhof Aschaffenburg (cultural heritage monument D-6-61-000-105 (0) in Aschaffenburg, Bavaria)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiChristian Brentano[*]
Emilie Brentano[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriLujo Brentano[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Ida Brentano[*][[Ida Brentano ((1852-1894))|​]] ()
Emilie Brentano[*] () Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany (1867–1918).svg Imperiul German
Flag of Germany.svg Germania[2] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[1]
Ireligiozitate Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
psiholog
profesor universitar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Ludwig Maximilian din München
Universitatea din Würzburg[*]
Universitatea din Tübingen
Universitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Münster  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Viena
Universitatea din Würzburg[*]  Modificați la Wikidata
Rude Adolf Lieben[*][[Adolf Lieben (chimist austriac)|​]]
Richard Lieben[*]  Modificați la Wikidata
Profesor pentru Kazimierz Twardowski[*][[Kazimierz Twardowski (filosof polonez)|​]], Alois Riegl[*][[Alois Riegl (istoric al artei austriac)|​]], Edmund Husserl[1], Alexius Meinong[*][[Alexius Meinong (filosof austriac)|​]], Sigmund Freud[1], Christian von Ehrenfels[*][[Christian von Ehrenfels (filosof austriac)|​]][1], Carl Stumpf[*][[Carl Stumpf (filosof german)|​]][1], Tomáš Garrigue Masaryk  Modificați la Wikidata

Franz Clemens Brentano (n. 16 ianuarie 1838 în localitatea Marienberg de lângă Boppard de la Rin, Germania - d. 17 martie 1917, Zürich) a fost un filozof și psiholog de limbă germană, profesor la Universitatea din Viena. Totodată, prin a sa „Școală Brentano” (die Brentano-Schule) și prin numeroșii săi elevi marcanți, printre care Edmund Husserl și Sigmund Freud, Brentano este considerat a fi precursorul psihologiei moderne precum și al fenomenologiei.

Viața și operaModificare

  • Fratele său, Lujo Brentano, a fost om de știință; ei provin dintr-o familie intelectuală catolică de origine italiană. Frații tatălui său au fost scriitorii Clemens Brentano și Bettina von Arnim. Franz Brentano studiază la München, Würzburg, Berlin și Münster.
  • Brentano face legătura dintre filozofie și psihologie, el fiind un reprezentant al celor care au legat filozofia scolastică din evul mediu cu psihologia. El descrie termenul de „inexistența intenționată a unui obiect” care este bazat pe trei elemente: imaginație, părere preconcepută, variații psihice.
  • Franz Brentano este unul dintre cei mai influenți gânditori de la sfârșitul secolului al XIX-lea. A reintrodus teoria intenționalității în gândirea contemporană și a elaborat într-o modalitate exemplară problematica psihologiei descriptive. Cercetările sale psihologice reprezintă punctul de pornire nemijlocit al elaborării fenomenologiei lui Edmund Husserl și al teoriei obiectului a lui Alexius Meinong, iar disertația sa este opera care a inspirat interogația heideggeriană asupra ființei.
  • Printre elevii săi se numără personalități precum Edmund Husserl, Rudolf Steiner, Carl Stumpf, Alexius Meinong, Sigmund Freud, Kazimierz Twardowski. De asemenea, gândirea sa l-a influențat și pe Martin Heidegger.

Opere principaleModificare

Opere principale:

  • Despre multipla semnificație a ființei la Aristotel (1862), ed. Humanitas, 2003
  • Psihologia din punct de vedere empiric (1874)
  • Despre întemeierea cunoașterii etice (1889)
  • Aristotel și concepția sa despre lume (1911)
  • Adevăr și evidență (1930)
  • Doctrina categoriilor (1933)
  • Psihologia descriptivă (1982)

Despre Franz BrentanoModificare

  • „Fără Brentano nu aș fi scris un rând de filozofie.“

(Edmund Husserl, scrisoare către Maria Bruck)

  • „Stimate domnule Richardson! Una dintre întrebările scrisorii dumneavoastră este următoarea: «Cum trebuie de fapt înțeleasă prima dumneavoastră experiență legată de întrebarea privitoare la ființă la Brentano?» – Vă referiți probabil la faptul că prima scriere filozofică pe care am aprofundat-o constant începând din 1907 a fost disertația "Despre multipla semnificație a ființei la Aristotel" (1862). Pe pagina de titlu a acestei scrieri se afla următoarea expresie aristotelică: to on legetai pollahos. Traduc: «ființarea se manifestă într-un mod multiplu (în ființa ei)». În această expresie se ascunde întrebarea care mi-a determinat drumul gândirii: care este determinația simplă și unitară a ființei care domină toate semnificațiile ei multiple? Ce înseamnă a fi?“

(Martin Heidegger, scrisoare către Richardson, 1963)

Vezi șiModificare

Legături externeModificare


  1. ^ a b c d e Q107648778[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ LIBRIS, , accesat în