Franz König
Franz König (n. , Rabenstein an der Pielach, Austria Inferioară, Austro-Ungaria – d. , Viena, Austria) a fost între 1956-1985 arhiepiscop de Viena și cardinal. A căutat apropierea între Biserica Catolică și bisericile ortodoxe din lagărul socialist. A întreprins două vizite în România, în 1965 și 1967, ocazie cu care s-a lăsat convins de patriarhul Justinian Marina să desființeze misiunile române unite din Salzburg și Viena.[15]
Biografie
modificareFranz König a fost descendentul unei familii de țărani din Rabenstein, Austria Inferioară. A urmat cursurile gimnaziului din Abația din Melk, după care a studiat la Viena și Roma, unde a obținut titlul de doctor în filozofie. În data de 27 octombrie 1933 a fost hirotonit preot la Roma.
În anul 1952 a fost numit de papa Pius al XII-lea episcop coadjutor de St. Pölten. În anul 1956 a fost numit de papa Pius al XII-lea arhiepiscop al Arhidiecezei de Viena, pe care a condus-o din 1956 până în 1985.
În data de 13 februarie 1960 a suferit un grav accident rutier în drum spre Zagreb.[16] Pe patul de spital a interpretat supraviețuirea sa drept îndemn de apropiere cu Bisericile Ortodoxe. Drept urmare a fost unul din primii promotori ai ecumenismului, în special în raport cu ortodoxia.
Din 1962 până în 1965 a luat parte la Conciliul Vatican II, fiind una din personalitățile marcante ale conciliului. König a fost considerat drept reprezentant moderat al curentului reformator. Consilierul său teologic la lucrările conciliare a fost iezuitul Karl Rahner. După moartea papei Ioan al XXIII-lea în anul 1963, cardinalul König a fost considerat papabil.[17] În conclav a fost ales papă arhiepiscopul de Milano, Giovanni Battista Montini. Între anii 1965-1981, cardinalul König a fost președintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios.
Deoarece a contribuit în mod decisiv la împăcarea dintre social-democrație și Biserică în Austria, a fost numit „cardinalul roșu“. În anul 1968 i-a fost conferită cetățenia de onoare a Vienei.
Se spune că papa Ioan Paul I i-a spus lui König, după alegerea sa din august 1978: „De fapt, acum ar trebui să fii în poziția mea”. Cardinalul König însuși a confirmat, la un interviu de televiziune, că a contribuit ca în 1978 cardinalul Cracoviei, Karol Wojtyła să fie ales papă (Ioan Paul al II-lea). [18]
Note
modificare- ^ http://geschichte.univie.ac.at/en/persons/franz-konig-prof-ddr Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://archiv.prezident.sk/schuster/index24b1.html?372, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b Franz König, SNAC, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b ]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
- ^ a b Franz König, AlKindi
- ^ Franz König, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ Franz Kardinal König, Munzinger Personen, accesat în
- ^ Franz König, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
- ^ „Franz König”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Perspective 76 (2007), pag. 27-28.
- ^ Kardinal Dr. König in Jugoslawien schwer verunglückt, Arbeiter-Zeitung, 14 februarie 1960. Accesat la 24 decembrie 2019.
- ^ Die Presse: Kardinal König: Diplomat in Gottes Diensten, 18. Juli 2009.
- ^ "Vielleicht ist sogar in Polen einer…", Frankfurter Allgemeine Zeitung, 15 octombrie 2003. Accesat la 24 decembrie 2019.
Legături externe
modificare- Patriarhul Justinian Marina și cardinalul König la biserica Schitul Maicilor din București, noiembrie 1967 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Patriarhul Justinian Marina și cardinalul König în pridvorul Mănăstirii Antim, noiembrie 1967 Arhivat în , la Wayback Machine.
- de Franz König în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei
- de Kardinal Franz Königs Werk online
- de Geistliches Testament von Kardinal König
- de APA historisch: Umfangreiche APA-Meldungssammlung über Franz König Arhivat în , la Wayback Machine.
- de Predigt von Erzbischof Schönborn beim Requiem für Kardinal König am 27. März 2004
- de Kardinal König
Predecesor Theodor Innitzer |
Arhiepiscop al Vienei 1956–1985 |
Succesor Hans Hermann Groër |