Franz Sensfuß
Franz Sensfuß | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Milejewo(d), Elbląg County(d), Warmia și Mazuria, Polonia |
Decedat | (84 de ani) Heppenheim, Republica Federală Germania, Germania |
Ocupație | militar |
Activitate | |
Ramura | Armata germană |
Gradul | Generalleutnant[*] |
Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Mondial |
Decorații și distincții | |
Decorații | Crucea de Fier cu Frunze de Stejar în grad de cruce[*] |
Modifică date / text |
Franz Heinrich Otto Sensfuß (n. , Milejewo(d), Gmina Milejewo(d), Warmia și Mazuria, Polonia – d. , Heppenheim, Republica Federală Germania, Germania) a fost un general german din Wehrmacht, care a îndeplinit funcții de comandă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier.
Carieră militară
modificareColonelul Franz Sensfuss a fost decorat la 19 septembrie 1941 cu Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de Comandor cu panglica de „Virtutea Militară” „pentru destoinicia și devotamentul de care au dat dovadă pe câmpul de luptă în operațiunile contra bolșevicilor în colaborare cu trupele române”.[1]
Decorații
modificare- Crucea de Fier (1914) clasa a II-a (18 septembrie 1914) și clasa I (20 noiembrie 1914)[2]
- Crucea de Fier cu barete (1939) clasa a II-a (1 octombrie 1939) și clasa I (22 aprilie 1941) [2]
- Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de Comandor cu panglica de „Virtutea Militară” (19 septembrie 1941)[1]
- Crucea de Cavaler al Crucii de Fier (22 august 1944) ca Generalalleutnant și comandant al Diviziei 212 Infanterie[3]
Spre sfârșitul războiului, Sensfuß a fost nominalizat pentru decorarea cu frunze de stejar la Crucea de Cavaler al Crucii de Fier; nominalizarea a fost primită la 14 martie 1945 de către Heerespersonalamt (Biroul de Personal al Armatei de Uscat) din partea trupelor. Maiorul Joachim Domaschk a solicitat, prin mesaj teleprinter, avizul comandanților Armatei 1 și Grupului de Armate B (Heeresgruppe B). Divizia 212 Volksgrenadier era încercuită la acea vreme de forțele americane în vecinătatea orașului Baumholder și militarii săi au fost luați prizonieri. Maiorul Domaschk a trimis un mesaj radio comandantului nominalizat al Corpului LXXX Armată cu următorul conținut: „Nominalizare amânată în conformitate cu AHA 44 Ziff. 572.” Domaschk a precizat cu privire la nominalizare: „amânată, pentru că este dispărut în acțiune!” Decorarea nu a mai avut loc niciodată. Sensfuß nu figurează în registrul cu „nominalizările pentru gradele superioare ale Crucii de Cavaler al Crucii de Fier” și nici în cartea de nominalizare pentru Crucea de Cavaler (începând cu nr. 5100).[4]
Note
modificareBibliografie
modificare- Fellgiebel, Walther-Peer () [1986]. Die Träger des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939–1945 — Die Inhaber der höchsten Auszeichnung des Zweiten Weltkrieges aller Wehrmachtteile [The Bearers of the Knight's Cross of the Iron Cross 1939–1945 — The Owners of the Highest Award of the Second World War of all Wehrmacht Branches] (în German). Friedberg, Germany: Podzun-Pallas. ISBN 978-3-7909-0284-6.
- Scherzer, Veit (). Die Ritterkreuzträger 1939–1945 Die Inhaber des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939 von Heer, Luftwaffe, Kriegsmarine, Waffen-SS, Volkssturm sowie mit Deutschland verbündeter Streitkräfte nach den Unterlagen des Bundesarchives [The Knight's Cross Bearers 1939–1945 The Holders of the Knight's Cross of the Iron Cross 1939 by Army, Air Force, Navy, Waffen-SS, Volkssturm and Allied Forces with Germany According to the Documents of the Federal Archives] (în German). Jena, Germany: Scherzers Militaer-Verlag. ISBN 978-3-938845-17-2.
- Thomas, Franz (). Die Eichenlaubträger 1939–1945 Band 2: L–Z [The Oak Leaves Bearers 1939–1945 Volume 2: L–Z] (în German). Osnabrück, Germany: Biblio-Verlag. ISBN 978-3-7648-2300-9.
Lideri militari | ||
---|---|---|
Predecesor: Generalleutnant Gerhard Matzky |
Comandant al Diviziei 21 Infanterie 1 martie 1944 – 28 martie 1944 |
Succesor: Generalleutnant Hermann Foertsch |
Predecesor: Generalmajor Karl Koske |
Comandant al Diviziei 212 Infanterie 1 mai 1944 – 15 septembrie 1944 |
Succesor: Divizia 212 Volksgrenadier |
Predecesor: Divizia 212 Infanterie |
Comandant al Diviziei 212 Volksgrenadier octombrie 1944 – 1 aprilie 1945 |
Succesor: Generalmajor Max Ulich |