Wikipedia

Friedrich Wilhelm Kullrich

sculptor german
Friedrich Wilhelm Kullrich
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Dahme/Mark, Brandenburg, Germania[2] Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Berlin, Regatul Prusiei, Imperiul German[2] Modificați la Wikidata
CopiiReinhard Kullrich[*][[Reinhard Kullrich (sculptor german)|​]][3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor
stampcutter[*][[stampcutter (profession for making stamp and seal molds for use by local governing bodies)|​]]
medalist Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBerlin[4] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Friedrich Wilhelm Kullrich (n. , Dahme/Mark, Brandenburg, Germania – d. , Berlin, Regatul Prusiei, Imperiul German) a fost un gravor de medalii⁠(d) și monede.

Medalia de merit a Academiei de Construcții din Berlin din 1856, un ordin de stat timpuriu (lipsă de la Sommer). Avers, cu portretul capului lui Friedrich Wilhelm al IV-lea.
Reversul acestei medalii de merit. Prin decretul lui Wilhelm I, a fost recreată ca o medalie de merit pentru studenții de la Universitatea Tehnică din Berlin, cu un text modificat corespunzător.

Biografie

modificare

Friedrich Wilhelm Kullrich a fost fiul armurierului Dahm Johann Friedrich Kullrich și a lui Johanna Christina Kretschnear[5] și s-a născut pe 18 decembrie 1821. A fost ucenicul tatălui său și a devenit armurier, dar, pentru a-și completa educația, a călătorit în orașe precum München, Viena și Veneția. În 1844, și-a început studiile în sculptură și gravură la Berlin, în atelierul profesorului Karl Fisch, un cunoscut medalist și sculptor în fildeș. Talentul său a atras rapid atenția sculptorului Christian Rauch, care l-a recomandat pentru admiterea la Academia de Artă din Berlin, unde a devenit student în 1849.[5]

După absolvirea Academiei de Artă din Berlin⁠(d) în 1851, Kullrich a continuat să lucreze în atelierul lui Rauch.[5]

În acelasi an, Rauch, l-a însărcinat să creeze o medalie cu ocazia inaugurării monumentului lui Frederic cel Mare din Berlin.

 
Medalie de bronz (32 mm) de Kullrich pentru inaugurarea monumentului lui Frederic cel Mare la 31 mai 1851

În perioada 1851-1855, a lucrat la monetăria din Londra, colaborând cu celebrul gravor William Wyon. După o scurtă perioadă petrecută în Bruxelles, Paris, München și Elveția, a fost invitat în 1857 de țarul Alexandru al II-lea al Rusiei pentru a contribui la organizarea monetăriei din Sankt Petersburg.[5]

În 1858, Kullrich a devenit membru al Monetăriei Regale din Berlin, iar în 1859 a fost promovat ca medalist, fiind numit în 1862 șef medalist al monetăriei. În această funcție, a realizat matrițe pentru monedele Prusiei și ale altor state germane, precum Anhalt, Mecklenburg și Reuß⁠(d).[5]

După 1871 a creat primele monede ale Imperiului German.

Kullrich a realizat, de asemenea, ștanțe pentru Heinrich al XIV-lea, Prinț de Reuß, linia tânără, care și-a bătut monedele la Berlin, inclusiv pentru Vereinstler-ul din 1868 și moneda de 20 de mărci din 1881.[6]

Pe lângă contribuțiile sale în Germania, Kullrich a realizat matrițe pentru monede, medalii și ordine pentru mai multe țări străine, inclusiv Norvegia, Egipt, Brazilia și Costa Rica.[5]

Kullrich a fost tatăl lui Friedrich Kullrich și Reinhard Kullrich.

În România

modificare

Una dintre cele mai importante colaborări a fost cu România, începând din 1866, când a fost însărcinat să realizeze matrițe pentru monedele românești. A vizitat România în mai multe rânduri, fiind consultat și în procesul de înființare a Monetăriei Naționale din București, inaugurată în 1870.

Printre monedele românești gravate de Kullrich se numără monedele de argint și bronz de 1 leu, 50 bani și 10 bani, precum și emisiunile de aur de 20 lei, 10 lei și 5 lei. De asemenea, a realizat matrițe pentru mai multe monede care nu au mai fost bătute, precum cele de 10, 20 și 50 bani din 1870 și 1 ban din 1881.

Kullrich a creat și numeroase medalii comemorative pentru România, printre care se numără medalia ce comemora începutul domniei lui Carol I, ca domn al Principatelor Române în 1866, medalia Spitalului Municipal și a Bisericii „Sf. Ioan” din Turnu Severin (1868), medalia comemorativă a nașterii prințesei Maria a României (1870), medalia „Bene Merenti” și medalia comemorativă a Războiului de Independență (1886).[5]

Note

modificare
  1. ^ a b Wilhelm Kullrich, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  2. ^ a b c d Kullrich, Friedrich Wilhelm (1821–1887), Medailleur, Biographisches Lexikon der Münzmeister und Wardeine, Stempelschneider und Medailleure, accesat în  
  3. ^ Biographisches Lexikon der Münzmeister und Wardeine, Stempelschneider und Medailleure, accesat în  
  4. ^ Herinneringsmedaille voor de oorlog van 1870-1871, Duitsland (Keizerrijk), voor strijders, versiersel (în neerlandeză),  
  5. ^ a b c d e f g „Revista Muzeul Național” (în engleză). muzeulnationaljournal.ro. Accesat în . 
  6. ^ Arnold/Küthmann/Steinhilber: Grosser Deutscher Münzkatalog von 1800 bis Heute, 29. Auflage 2014, pp. 332f. Nr. 41 und 44

Bibliografie

modificare
  • Max Wald: Flämingheft 12 in 3 Auflagen
    • 1. Auflage: Plauderei über Geld und Denkmünzen; Dahme/Mark, 1928
    • 2. Auflage: Vom Dahmer Schmiedegesellen zum Münzmedailleur in der Reichshauptstadt, Plauderei über Geld und Denkmünzen; Dahme/Mark, 1938
    • 3. Auflage: Vom Dahmer Schmiedegesellen zum Münzmedailleur in der Reichshauptstadt, Plauderei über Geld und Denkmünzen; Dahme/Mark, 1944
  • Klaus Sommer: Friedrich Wilhelm Kullrich – Königlicher Hof-Medailleur in Berlin: Sein Leben und Werk. In: Numismatisches Nachrichten-Blatt, Heft 10/1982, Jg. 31, pp. 292–319.
  • Klaus Sommer: Die Medaillen der königlich-preussischen Hof-Medailleure Christoph Carl Pfeuffer und Friedrich Wilhelm Kullrich. Osnabrück 1986.
  • Klaus Sommer: Nachtrag zu Die Medaillen der königlich-preussischen Hof-Medailleure Christoph Carl Pfeuffer und Friedrich Wilhelm Kullrich. Osnabrück 1989.
  • Julius Mader: Der Dahmer Friedrich Wilhelm Kullrich: Ein international anerkannter Künstler, in Luckauer Heimatkalender, 1985, pp. 31–37
  • Kulturbund der DDR: Numismatische Beiträge 1989 Band 4. (darin Eine seltene Medaille von Friedrich Wilhelm Kullrich)
  • Elke Bannicke und Lothar Tewes: Eine außergewöhnliche Medaillendokumentation zur Erinnerung an das Attentat vom 2. Juni 1878 auf den Kaiser und König Wilhelm I. in Orden und Ehrenzeichen 14. Jg., Nr. 82 (Dezember 2012), pp. 302-308
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Friedrich_Wilhelm_Kullrich&oldid=16501377