Friedrich Schiller

poet și dramaturg german, clasic al poeziei germane
(Redirecționat de la Friedrich von Schiller)
Acest articol se referă la poet. Pentru alte sensuri, vedeți Friedrich Schiller (dezambiguizare).
Friedrich Schiller

Friedrich Schiller în jurul anului 1790, de Anton Graff
Date personale
Nume la naștereJohann Christoph Friedrich Schiller Modificați la Wikidata
Născut[3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Marbach am Neckar, Ducatul de Württemberg, Sfântul Imperiu Roman[7][4][8][9] Modificați la Wikidata
Decedat (45 de ani)[3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Weimar, Sfântul Imperiu Roman[10][4][8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatJacobsfriedhof Weimar[*][[Jacobsfriedhof Weimar (cemetery in Weimar, Thuringia, Germany)|​]]
Weimarer Fürstengruft[*][[Weimarer Fürstengruft (cemeterial vault in Weimar, Thuringia, Germany)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (tuberculoză) Modificați la Wikidata
PărințiJohann Kaspar Schiller[*][[Johann Kaspar Schiller (German officer and court gardener, father of Friedrich Schiller (1723-1796))|​]]
Elisabetha Dorothea Schiller[*][[Elisabetha Dorothea Schiller (mother of Friedrich Schiller (1732-1802))|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriChristophine Reinwald[*]  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuCharlotte von Schiller[*][[Charlotte von Schiller (wife of Friedrich Schiller (1766-1826))|​]] Modificați la Wikidata
CopiiEmilie von Gleichen-Rußwurm[*][[Emilie von Gleichen-Rußwurm (Daughter of Friedrich Schiller (1804-1872))|​]]
Ernst von Schiller[*][[Ernst von Schiller (German judge, Friedrich Schiller's son (1796-1841))|​]]
Karl von Schiller[*][[Karl von Schiller ((1793-1857))|​]]
Caroline Junot[*][[Caroline Junot (German governess and eldest daughter of Friedrich Schiller)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ducatul de Württemberg
 Saxa-Weimar Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic militar, poet, dramaturg
Limbi vorbitelimba franceză
limba germană[11][12][13] Modificați la Wikidata
StudiiHohe Karlsschule[*][[Hohe Karlsschule (former Military Academy and Fine Arts Academy in Gerlingen and later Stuttgart (1770-1794))|​]]
Universitatea din Jena
PregătireBalthasar Haug[*][[Balthasar Haug (German author)|​]][1][2]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Limbilimba germană  Modificați la Wikidata
PatronajUniversitatea din Jena  Modificați la Wikidata
Specie literarăpoezie, dramă
Operă de debut„Der Student von Nassau”, „Die Räuber”
Opere semnificativeDie Räuber[*][[Die Räuber |​]]
Dom Karlos. Infant von Spanien[*][[Dom Karlos. Infant von Spanien |​]]
Wallenstein[*][[Wallenstein |​]]
Maria Stuart[*][[Maria Stuart |​]]
Wilhelm Tell[*][[Wilhelm Tell |​]]
Intrigă și iubire[*]
Über die ästhetische Erziehung des Menschen[*][[Über die ästhetische Erziehung des Menschen |​]]
Die Huldigung der Künste[*][[Die Huldigung der Künste |​]]
Die Jungfrau von Orleans[*][[Die Jungfrau von Orleans |​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Johann Christoph Friedrich Schiller (n. , Marbach am Neckar, Ducatul de Württemberg, Sfântul Imperiu Roman – d. , Weimar, Sfântul Imperiu Roman), înnobilat în anul 1802 ca Friedrich von Schiller, a fost un poet și dramaturg german, considerat unul din clasicii poeziei germane.

Biografie

modificare

Schiller s-a născut în familia unui felcer din Marbach am Neckar în ducatul Württemberg din sudul Germaniei, care devine mai târziu administrator al grădinilor curții ducale. În 1773, la vârsta de 14 ani, tânărul Schiller este înrolat la ordinul ducelui Karl Eugen în Academia Militară, instituție cu cel mai desăvârșit spirit cazon, unde se va forma spiritul rebel al viitorului poet. După opt ani începe studiul medicinei, devenind în 1780 medic militar al unui regiment din Württemberg, după ce susținuse o dizertație cu titlul Über den Zusammenhang der tierischen Natur des Menschen mit seiner geistigen („Despre relația dintre natura animală și cea spirituală a omului”).

 
Schiller ca medic militar al regimentului de grenadieri „Augé”, 1781/1782. Tablou de Philipp Friedrich Hetsch

Încă din adolescență se simțea atras de literatură, în special de genul dramatic. Lecturile preferate vor fi Shakespeare, J.-J. Rousseau și poeții germani aparținând mișcării Sturm und Drang („Furtună și Avânt”). Curentul romantic german cu acest nume, după titlul unei drame de Klinger, a influențat începuturile literare ale lui Schiller, al cărui spirit nonconformist găsește ecou în frământările sociale ale timpului.

În 1781 publică drama Die Räuber („Hoții”), jucată cu succes un an mai târziu la teatrul din Mannheim, deschizându-i drumul spre celebritate.[14]

 
Schiller citind din drama sa „Hoții” în pădurea Bopser. Schiță de Viktor von Heideloff

Profund romantică, povestea celor doi frați cu caractere diferite excelează prin ilustrarea unor pasiuni puternice pe fundalul luptei dintre două morale și două ideologii. Spiritul revoltat al poetului are de înfruntat inițial reticențele autorităților, prin caracterului subversiv al dramei, dar succesul la public va înfrânge orice opreliști. Datorită ideilor revoluționare din piesa Hoții, Schiller va fi numit în 1792 cetățean de onoare al Republicii Franceze. Schiller publică între timp și alte lucrări cu carater radical și este silit să emigreze în afara ducatului, fiind găzduit de un prieten din Thüringen. În anii 1783-1784 este numit poet al teatrului din Mannheim, unde a scris piesele sale Conjurația lui Fiesco, și Kabale und Liebe („Intrigă și iubire”), ultima reprezentată cu succes răsunător.[14] În 1785 editează revista Rheinische Thalia și, sub impulsul unui elan plin de optimism, scrie poezia Zur Freude („Către bucurie”), care va fi transpusă muzical de Beethoven în finalul Simfoniei a IX-a, devenită imn al Uniunei Europene.

În 1787 se stabilește la Weimar, primind funcția de consilier la curtea marelui duce Karl August. Această ultimă perioadă a vieții sale este marcată de strânsa prietenie cu Johann Wolfgang von Goethe, o perioadă clasicistă. Caracteristică acesteia, drama Don Carlos etalează un limbaj mai stăpânit, ferit de exploziile verbale. Dați libertate gândirii, replica marchizului de Posa, sintetizează noul principiu călăuzitor al năvalnicului poet de odinioară.

Teoretician al idealismului în estetică, Schiller atribuia artei, literaturii și teatrului un rol fundamental în emanciparea omului, vorbind despre „cel de al treilea imperiu vesel al jocului și aparențelor”. Această concepție este teoretizată în lucrarea Briefe über die ästhetische Erziehung des Menschen („Scrisori despre educația estetică a omului”, 1795). Este numit profesor la Universitatea din Jena (1789).

În 1790 s-a căsătorit cu Charlotte von Lengefeld, a muncit mult și s-a îmbolnăvit, devenind incapabil să-și desăvârșească proiectele literare. Ducele de Weimar îl salvează, asigurându-i o pensie.

În 1794 editează publicația Die Horen, unde va colabora și Goethe. Prietenia celor doi va rămâne unică în istoria literaturii. Individualitățile lor puternice se completau reciproc, spiritul speculativ, care pornea de la ideea de unitate, al lui Goethe și cel intuitiv, pornind de la varietate, al lui Schiller se întâlneau la jumătatea drumului, cum avea să scrie Schiller în studiul Über die naive und sentimentalische Dichtung („Despre poezia naivă și cea sentimentală”, 1796). La îndemnul lui Goethe, Schiller se întoarce - după zece ani de studii și publicistică - la poezie și dramă.

După 1799 apar dramele Wallenstein, Maria Stuart, Die Jungfrau von Orléans („Fecioara din Orléans”), Die Braut von Messina („Mireasa din Messina”), Wilhelm Tell.

În vara anului 1804 Schiller s-a îmbolnăvit din nou și a murit la Weimar, la 9 mai 1805. Alături de Hölderlin și Goethe, gravitați de Junele Novalis, Friedrich Schiller - poet al valorilor bunului-simț al popoarelor și universalului umanității - rămâne unul din marii clasici preromantici ai vitraliului național al Germaniei.

Lucrări

modificare
 
Die Räuber (Hoții) din 1781
 
Monumentul lui Schiller la Mannheim

[15]

  • Hoții (Die Räuber, 1781)
  • Conjurația lui Fiesco (la Genova) (Die Verschwörung des Fiesco zu Genua, 1783)
  • Intrigă și iubire (Kabale und Liebe, 1784)
  • Körners Vormittag (1787)
  • Don Carlos (Don Karlos, 1787)
  • Der versöhnte Menschenfeind (neterminat, 1790)
  • Wallenstein-Trilogie (trilogia: Wallenstein, 1799)
  • Maria Stuart (Maria Stuart, 1800)
  • Fecioara din Orléans (Die Jungfrau von Orléans, 1801)
  • Mireasa din Messina (1803, Die Braut von Messina)
  • Wilhelm Tell (Wilhelm Tell, 1803-1804)
  • Die Huldigung der Künste (1804)
  • Demetrius (neterminat, 1805)

[16]

  • Der Venuswagen (1781)
  • An die Freude (1786, Către bucurie)
  • Resignation (1786)
  • Die Götter Griechenlandes (1788, 1800, Zeii Eladei)
  • Hektors Abschied (1790)
  • Das verschleierte Bild zu Sais (1795)
  • Der Spaziergang (1795)
  • Die Teilung der Erde (1795)
  • Der Taucher (1797)
  • Die Kraniche des Ibykus (1797, Cocorii lui Ibykos)
  • Ritter Toggenburg (1797)
  • Der Handschuh (1797)
  • Der Gang nach dem Eisenhammer (1797)
  • Der Ring des Polykrates (1797, Inelul lui Polykrates)
  • Der Kampf mit dem Drachen (1798)
  • Die Bürgschaft (1798)
  • Das Lied von der Glocke (1799, Cântecul clopotului)
  • Nänie (1800)
  • Der Antritt des neuen Jahrhunderts (1800)
  • Das Siegesfest (1803)

Scrieri filosofice

modificare

[17]

  • Philosophie der Physiologie (1779)
  • Über den Zusammenhang der tierischen Natur des Menschen mit seiner geistigen (1780, Despre relația dintre natura animală și cea spirituală a omului)
  • Über das gegenwärtige deutsche Theater (1782)
  • Der Spaziergang unter den Linden (1782)
  • Der Jüngling und der Greis (1782)
  • Die Schaubühne als eine moralische Anstalt betrachtet (1784)
  • Philosophische Briefe (1786)
  • Über den Grund des Vergnügens an tragischen Gegenständen (1792)
  • Über die tragische Kunst (1792)
  • Augustenburger Briefe (1793)
  • Über Anmut und Würde (1793, Despre grație și demnitate)
  • Kallias-Briefe (1793)
  • Über die ästhetische Erziehung des Menschen (1795, Scrisori despre educația estetică a omului)
  • Über naive und sentimentalische Dichtung (1795, Despre poezia naivă și sentimentală)
  • Über den Dilettantismus (1799; cu Johann Wolfgang von Goethe)
  • Über das Erhabene (1801)

Studii istorice

modificare

[18]

  • Geschichte des Abfalls der vereinigten Niederlande von der spanischen Regierung (1788, Istoria descătușării Țărilor de Jos reunite, de sub stăpânirea spaniolă)
  • Was heißt und zu welchem Ende studiert man Universalgeschichte? (1789)
  • Geschichte des Dreißigjährigen Kriegs (1790, Istoria războiului de treizeci de ani)
  1. ^ https://journals.openedition.org/philosophiascientiae/1157  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ , p. 90 https://books.google.fr/books?id=J1cjazNf0lIC&pg=PA90&lpg=PA90&dq=balthasar+haugANDschiller&ots=hi7q7bM04E&sig=ACfU3U3kcAL1BZYH1gbLSvoustzUbw5rZg&hl=fr#v=onepage&q&f=false  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d e f Kratkaia literaturnaia iențiklopedia 
  5. ^ a b c d Schiller, Friedrich (ADB)[*][[Schiller, Friedrich (ADB) (encyclopedic article)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ a b c d Friedrich Schiller (în engleză), RKDartists 
  7. ^ „Friedrich Schiller”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  9. ^ https://zkm.de/en/person/friedrich-schiller, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ „Friedrich Schiller”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  11. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  12. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  13. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  14. ^ a b Kurzbiografie 1782 bis 1789 – Lebenslauf 2. Teil (în germană), Friedrich Schiller Archiv, 2023
  15. ^ Dramen (în germană), Friedrich Schiller Archiv, 2023
  16. ^ Gedichte (în germană), Friedrich Schiller Archiv, 2023
  17. ^ Philosophische Schriften (în germană), Friedrich Schiller Archiv, 2023
  18. ^ Historische Schriften (în germană), Friedrich Schiller Archiv, 2023

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
 
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Friedrich Schiller
 
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Friedrich Schiller.