Gârbova de Jos, Alba

sat al municipiului Aiud, județul Alba, România

Gârbova de Jos, mai demult Gârbova Ungurească, (în maghiară Alsóorbó, alternativ Magyarorbó), este un sat ce aparține municipiului Aiud din județul Alba, Transilvania, România.

Gârbova de Jos
—  sat  —
Map
Gârbova de Jos (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°15′32″N 23°40′10″E ({{PAGENAME}}) / 46.25889°N 23.66944°E

Țară România
Județ Alba
Municipiu Aiud

Atestare1282

Populație (2021)
 - Total451 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal515204

Prezență online
Gârbova de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 154), localitatea apare sub numele de „M. (Magyar) Orbo”. În afara satului, în direcție nord-est, pe această hartă este marcat un monument cu numele “Mausoleum”.

Demografie modificare

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 867 locuitori, dintre care 840 români și 17 maghiari.[1] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 830 greco-catolici, 20 ortodocși și 17 reformați.[2]

Istoric modificare

Până la 1600 a fost sat unguresc, după aceea pustiit. În secolul al XVII-lea a fost populat cu români.[3]

Monumente modificare

  • Ruina bisericii reformate (inițial biserică catolică), edificiu din secolul al XIII-lea, situat pe strada principală; elementele gotice de la ferestre datează de la o refacere din secolul al XV-lea.[4]
  • Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în centrul localității, fiind dezvelit în anul 1952, în memoria Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul, cu o înălțime de 1,5 m, este sprijinit pe o bază înaltă, de 0,5 m, fiind realizat din piatră de calcar și împrejmuit cu un gard de lemn. Pe fațada monumentului este o inscripție comemorativă: „ACEST MONUMENT ESTE RIDICAT ÎN MEMORIA EROILOR DIN COMUNA GÂRBOVA CĂZUȚI ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI – 1944“.

Vezi și modificare

Personalități modificare

Note modificare

  1. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 2.
  2. ^ Idem, pag. 522.
  3. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 187.
  4. ^ István Möller, Magyarország Műemlékei [Monumentele de artă din Ungaria], I, 1905, pag. 122-123.