Gérard Desargues
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Lyon, Regatul Franței[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani)[4] Modificați la Wikidata
Lyon, Regatul Franței[7] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
arhitect
inginer
militar Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis[8]
Lyon[8] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[3][9] Modificați la Wikidata

Gérard Desargues (n. 2 martie 1591, Lyon, Franța - d. 9 octombrie 1661, Lyon) a fost un matematician și inginer francez, considerat unul dintre fondatorii geometriei proiective.

Biografie

modificare

Provine dintr-o familie distinsă. Despre tinerețea sa nu se cunosc multe date. A trăit în epoca Renașterii, când pictura și arhitectura au ajuns la un înalt nivel de dezvoltare și implicau metode noi de cercetare în geometrie.

Ca inginer militar și arhitect, a luat parte la asediul cetății La Rochelle (1628).

Părăsind serviciul militar, se stabilește la Paris, unde cunoaște pe Pierre Gassendi, Roberwal, Pascal, Fermat și Descartes.

În perioada 1623 - 1630, ține cursuri de specializare cu muncitorii, predând lecții de geometrie legate de construcții, dulgherie etc., ceea ce îi aduce popularitate.

Activitate științifică

modificare

A creat baza și principiile geometriei proiective. Studiind regulile perspectivei, a introdus în geometrie punctele improprii și punctele de la infinit. De asemenea s-a dedicat geometriei pure, cu scopul de a analiza polemica cu caracter filozofic dintre Descartes și Fermat.

Desargues a introdus noțiunea de fascicul de raze și de plane și a definit familiile de drepte paralele și familiile de plane paralele ca fascicule având centrul, respectiv dreapta de intersecție situată la infinit. Pe această bază a construit teoria conicelor. S-a ocupat de proprietățile involutive ale fasciculelor de drepte, ale patrulaterelor înscrise într-o conică, ale patrulaterelor înscrise într-o conică și tăiate de o transversală și de secțiunile conice prin plane. Aceste probleme au mai fost studiate ulterior și de Blaise Pascal. Axiomatica elaborată de Desargues și-a găsit aplicații în cristalografie.

În 1636 Desargue a formulat teorema triunghiurilor omoloage (teorema lui Desargues).

În 1648 a studiat epicicloida și aplicațiile cicloidei în mecanică.

A perfecționat construcția orologiilor.

Ideile lui Desargues au fost dezvoltate de către: Pascal, Descartes, Fermat, Mersenne, Leibniz, La Hire, Poussin și alții.

 
Pratique du trait a preuves (1643)
  • 1939: Brouillon Projet...;
  • 1643: Perspective adréssée aux théoreticiens;
  • 1636: Traité de la section perspective
  • 1639: Traité des sections coniques.
  1. ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ https://www.persee.fr/doc/rhs_0048-7996_1962_num_15_2_4423  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b „Gérard Desargues”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ Biographie universelle ancienne et moderne[*][[Biographie universelle ancienne et moderne (book by Louis Gabriel Michaud)|​]], p. 452  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ „Gérard Desargues”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ „Gérard Desargues”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b „Gérard Desargues”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Czech National Authority Database, accesat în