Gazele naturale în Europa
Necesarul de importuri de gaze al Uniunii Europene (UE) este estimat la 500 miliarde metri cubi pe an[1]. Pentru atingerea obiectivelor de protejare a mediului înconjurător, utilizarea combustibililor fosili va cunoaște un declin serios în următorii ani[1].
Din 1990, ponderea gazului rusesc în totalul importurilor europene de gaz a scăzut de la 75% la 41% în 2009, în timp ce livrările din Norvegia și din regiunea Africii de Nord - în special din Algeria - au sporit considerabil[1]. Rusia exportă anual circa 135 miliarde de metri cubi de gaze în UE[1].
În anul 2007 consumul de gaze naturale din Europa a fost asigurat în proporție de[2][3]:
Norvegia ar putea deveni până în 2020 principalul furnizor de gaze naturale din Uniunea Europeană, cu 125-140 miliarde metri cubi gaz natural pe an[2].
Gazoducte
modificarePentru diminuarea dependenței de Rusia, Uniunea Europeană a creat proiectul gazoductei Nabucco, care va avea ca țări furnizoare Turkmenistanul, Azerbaidjanul, Uzbekistanul sau Kazahstanul[1]. Conducta va avea o lungime de 3.300 de kilometri și va livra, la capacitatea maximă, 31 miliarde de metri cubi de gaz pe an[1].
Pentru a contracara proiectul, Rusia a demarat un proiect concurent, South Stream, în care a încercat să atragă inclusiv o parte dintre partenerii Nabucco[4]. Capacitatea maximă a conductei este similară cu cea a Nabucco, de 31 miliarde de metri cubi[5] - cu posibilitatea creșterii capacității la 63 miliarde de metri cubi ulterior[6]. Gazoductul va avea o lungime de 900 kilometri pe sub Marea Neagră, între Rusia și Bulgaria, unde se va ramifica o dată către nord-vest spre Austria, apoi către sud, spre Grecia și Italia[5].
O altă conductă în construcție este Nord Stream, conductă care va furniza gaz natural din Rusia către Germania. Nord Stream va lega portul rusesc Vyborg de portul german Greifswald, pe o distanță de 1.200 de kilometri, pe sub Marea Baltică[7]. Conducta va intra în funcțiune în anul 2011[7] și va avea o capacitate anuală de 27,5 miliarde de metri cubi, iar a doua conductă, paralelă cu prima, care va fi gata până în 2012, va permite dublarea cantităților transportate, la 55 miliarde de metri cubi[3].
- Gazoducte
-
Traseul Nabucco -
Traseul South Stream -
Traseul Nord Stream
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ a b c d e f Nabucco nu mai este interesant din punct de vedere economic, 07 ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 7 ianuarie 2010
- ^ a b Norvegia poate deveni cel mai important furnizor de gaze din Uniunea Europeana pana in 2020[nefuncțională], 29 mai 2008, standard.ro, accesat la 7 ianuarie 2010
- ^ a b Gazprom vrea 30% din piata europeana a gazului pana in 2015[nefuncțională], 19 mai 2009, standard.ro, accesat la 28 mai 2009
- ^ Otelul creste pretul Nabucco la opt mld. euro Arhivat în , la Wayback Machine., 30 mai 2008, standard.ro, accesat la 7 ianuarie 2010
- ^ a b Nabucco nu este "Sfantul Graal" pentru SUA, spune noul trimis special pentru energie in Eurasia Arhivat în , la Wayback Machine., 26 aprilie 2009, standard.ro, accesat la 26 aprilie 2009
- ^ Gazprom va “scana” Marea Neagră pentru South Stream Arhivat în , la Wayback Machine., 02 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010
- ^ a b Schroeder asigura ca Nord Stream va intra in functiune in 2011, asa cum este programat[nefuncțională], 28 mai 2009, standard.ro, accesat la 28 mai 2009