Gen artistic

Prin expresia gen artistic (din franceză genre, fel, sort sau mod) se înțelege orice stil sau formă de comunicare, ce există în orice mod acceptat (scris, vorbit, kinestezic, cântat, digital, artistic, șamd) cu convenții convenite social, dezvoltate de-a lungul timpului.^[1]

În uzul cel mai obișnuit, popular, expresia gen artistic descrie în mod normal o categorie de literatură, muzică, arte vizuale, dans sau alte forme de artă sau divertisment, pe baza unui set de criterii stilistice. Adesea, lucrările, de orice factură, se încadrează în mai multe genuri artistice prin împrumutarea, folosirea și recombinarea acestor convenții. Textele, lucrările sau piesele de comunicare de sine stătătoare pot avea stiluri individuale, dar genurile artistice sunt amalgamări ale acestor „piese” de bază, construite pe convenții convenite, sugerate sau deduse social.^[2]

Unele genuri pot avea reguli rigide, strict respectate, în timp ce altele pot arăta o mare flexibilitate. Utilizarea corectă a unui anumit gen artistic este importantă pentru un transfer de succes al informațiilor.

Istoric

Discuția critică a genului a început probabil cu un sistem de clasificare pentru literatura din Grecia Antică, așa cum este stabilit în Poetica lui Aristotel.^[3] Pentru Aristotel, poezia (ode, epopee și alte genuri), proza și interpretarea scenică aveau fiecare caracteristici specifice care susțineau conținutul adecvat al fiecărui gen. Modelele de vorbire pentru comedie nu erau considerate că ar fi potrivite pentru tragedie, spre exemplu. Astfel, actorii Greciei Antice fuseseră restricționați la a se reține în interpretarea personajelor lor la doar genul lor, clar desemnat, deoarece se presupunea că doar un anumit tip de persoană ar putea spune cel mai bine un anumit tip de poveste.

Conceptul de gen artistic modern, mult extins și diversificat, își are originea în sistemele de clasificare ale genurilor literare^[4] create de Platon. Platon a împărțit literatura în cele trei genuri clasice acceptate în Grecia Antică: poezie, dramă și proză. Poezia era împărțită în epopee, lirică și dramă. Diviziunile acestor genuri erau sub-genurile aferente, care sunt recunoscute ca fiind stabilite de Platon și Aristotel, deși ei nu fuseseră singurii care au realizat aceast mod de clasificare.

Apoi, diverse forme de genuri proliferează și se dezvoltă dincolo de clasificările lui Aristotel – ca răspuns la schimbările de public și creatori. Genul a devenit un instrument dinamic pentru a ajuta publicul să înțeleagă imprevizibilitatea prin expresie artistică. Având în vedere că arta este adesea un răspuns la o stare socială, în care oamenii scriu, pictează, cântă, dansează și produc artă despre ceea ce știu, utilizarea genului ca instrument trebuie să fie capabilă să se adapteze la semnificațiile în schimbare.

Arte vizuale

Dans

Muzică

Literatură

Referințe

^ en Devitt, Amy J. (2015), Heilker, Paul; Vandenberg, Peter, ed., „Genre”, Keywords in Writing Studies, Utah State University Press, pp. 82–87, doi:10.7330/9780874219746.c017  , ISBN 978-0-87421-974-6, arhivat din original la 30 noiembrie 2020, accesat în 4 februarie 2021
^ en Giessen, Hans W (2015). "Media-Based Learning Methodology: Stories, Games, and Emotions". In Ally, Mohamed; Khan, Badrul H. (editors). International Handbook of E-Learning Volume 2: Implementation and Case Studies. Routledge, 43-54.
^ en Aristotle (2000), Butcher, S. H., ed., Poetics, Internet Classics Archive, arhivat din original la 29 decembrie 2014, accesat în 27 aprilie 2021
^ en Todorov, Tzvetan (1976), „"The Origins of Genre"”, New Literary History, 8 (1): 159–170, doi:10.2307/468619, JSTOR 468619