George Lövendal
| S-a sugerat ca în pagina George Löwendal să fie inclus conținutul acestei pagini sau secțiuni. |
| George Lövendal | |
 Pictorul George Lövendal | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 10 mai 1897 Sankt Petersburg, Imperiul rus |
| Decedat | 18 februarie 1964, (67 de ani) București, Republica Populară Română |
| Părinți | Lorentius Löwendal, Liubov Gavrișova |
| Frați și surori | Lev, Nikolai și Boris |
| Căsătorit cu | Ariadna Ambrozieva |
| Copii | Lydia Löwendal-Papae, Irina Dall |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | pictor, actor, balerin, scenograf |
| Activitate | |
| Alte nume | George Baron de Lövendal |
| Educație | Școala de Belle Arte de la Sankt Petersburg |
| A influențat pe | Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Nineta Gusti, Oleg Danovschi |
| Cunoscut pentru | „Pictorul Bucovinei și al țăranului român” |
| Profesor pentru | Nina Cassian |
Modifică date / text  | |
George Lövendal (cunoscut și ca George Baron de Lövendal) (n. 10 mai 1897, Sankt Petersburg - d. 18 februarie 1964, București) a fost un pictor care a lucrat în România.
S-a născut în Sankt Petersburg, fiind un descendent al regelui Frederic al III-lea al Danemarcei și Norvegiei.
În 1752, familia Lövendal a plecat din Suedia și a ajuns în Rusia. George baron de Lövendal a fost a noua generație după Frederick al III-lea.[1]
Fiica sa, Lydia, susține că data de naștere este 27 aprilie 1897. Tot ea povestește că bunicul pictorului, Laurențiu, Baron de Lövendal s-a născut în Vladivostok și a fost botezat în Kamceatka.[2]
Între 1914 și 1917, George a urmat școala de Belle Arte la Sankt Petersburg dovedind un mare talent de portretist. După absolvire, a profesat la Soroca și Chișinău, în Basarabia.
Revoluția bolșevică din 7 noiembrie 1917 a avut un impact trist asupta familiei sale. Tatăl său, Lorentius Löwendal[3], ofițer de marină în armata țaristă, aflat la comada fortăreței Kronstadt, a fost ucis de bolșevici, George fiind obligat să-și câștige singur existența, ca actor și balerin.
În 1918, când Basarabia s-a unit cu România, Lövendal a continuat să profeseze în noua sa patrie, inițal ca scenograf la teatrul din Chișinău.
În 1928, la Cernăuți, George Lӧwendal a fondat primul teatru cult de păpuși și marionete din România.[4]
George Lovendal a creat la București Academia liberă de arte plastice (1938), fiind totodată unul dintre membrii fondatori ai Fondului Artiștilor Plastici din România (1945). George Lovendal, care a fost directorul tehnic al Teatrului Național din Cernăuți (1926-1935), al Teatrului Național din Craiova (1942-1943), dar a desfășurat și o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin Tănase” din capitală.[5]
Apoi s-a mutat la București, unde, între 1950–1964, a fost profesor la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu".[6]
A avut ca elevi personalități remarcabile ale artei românești, între care Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Nineta Gusti și Oleg Danovschi.[7]
A fost un artist multilateral, afirmându-se în multe domenii ale artei, între care designer, creator de cosume, a lucrat în teatru, operetă, gazetărie, actorie, balet, regie artistică și a fost și arhitect. Tot el a creat primul teatru de păpuși din țară.[8]
A devenit cunoscut în special ca pictor portretist, care a avut ca subiect principal țăranul român, pictând în special țărani bucovineni.
Familia
modificareA fost căsătorit Ariadna Ambrozieva - Lövendal, pianistă, poetă, solistă de operă, cu care a avut două fiice: Lydia (n. 28.10.1923), pictoriță, balerină, compozitoare, specialistă în genealogie, în heraldică și profesoară de pian cunoscută ca Lydia Löwendal-Papae și Irina (n. 13 iunie 1925), actriță cunoscută ca Irina Dall.[9][10]
Lidya Lövendal a reușit cu greu să răscumpere 500 de picturi, din cele peste 2.000 pe care le-a făcut tatăl său, cu intenția de a deschide un muzeu. Până la moartea sa, ea nu a primit nici un sprijin din partea autorităților române, ci doar promisiuni.[11] Pe lângă tablourile, grafica și schițele rămase din colecția Lövendal, erau pe cale să se risipească nenumărate documente de epocă, precum și studii de genealogie ale familiei baronului Lövendal.[12] Pentru a salva această valoare națională, Ariadna Avram (n. 2 ianuarie 1964), fiica actriței Irina Dall și nepoata pictorului, moștenitoare a colecției George baron Löwendal, a înființat Fundația Löwendal[10], în 2010, prin care își propune să reconstituie parcursul bunicului său în contextul evoluției artei românești și europene în prima jumătate a secolului al XX-lea.[13]
Expoziții
modificareÎn perioda 1936 -1940 participă la mai multe expoziții, în țară și străinătate, organizate de Oficiul Național de Turism, expunând în special lucrări reprezentând imaginea țăranului din Bucovina.[3]
În 1940 deschide la București o expoziție cu 80 de lucrări, având ca temă exclusiv Bucovina. În același an, a deschis o expoziție și la Veneția.[3]
În anii 1946 – 1950, pe lângă participarea la expozițiile oficiale, are și o inițitivă singulară, cea de a expune în galerii de mină, unde a ținut și prelegeri explicative.[3]
In memoriam
modificareLa Suceava este expus bustul de bronz al artistului George Lövendal, realizat de sculptorul Panaite Chifu.[5]
La București, în clădirea din Piața Cantacuzino nr.1, de lângă Parcul Ioanid, a fost înființată în 2010 Fundația George Löwendal, a cărei președintă este Ariadna Löwendal-Dănilă (fostă Avram), nepoata artistului. Fundația este custodele unui bogat fond de documente.[14] Onorând tradiția familiei Löwendal de a încuraja tinerele talente în domeniul plastic și teatral, Fundația Löwendal organizează „Concursul Național de Scenografie George Löwendal”.[15]
Note
modificare- ^ De 57 de ani, ne iubim ca-n prima zi[nefuncțională]
- ^ Bucovina pământ românesc
- ^ a b c d George Lowendal - Painter (1897 - 1964)
- ^ George Lӧwendal, un aristocrat în luminile rampei
- ^ a b Bustul lui George Lovendal, „pictorul Bucovinei”[nefuncțională]
- ^ Colecția George Lovendal, rămasă în părăsire[nefuncțională]
- ^ Omagiu pentru „pictorul Bucovinei”
- ^ „Lidya Lövendal-Papae, ultima baroneasă din România”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Lidya Lövendal-Papae, ultima baroneasa din România”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Muzeul Löwendal din București
- ^ Povestea unor femei care la vremea lor au dat lecții bărbaților
- ^ Colecția George Lovendal, rămasă în părăsire
- ^ 100 cele mai puternice femei din business - Astăzi: Ariadna Avram, Top Diagnostics
- ^ „„Cartea despre LÖWENDAL" de Doina Papp”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Concursul Național de Scenografie George Lowendal”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- George baron Løvendal (album de pictură format A4) (text simultan în română și engleză), 48 pagini, Editura Alcor, 2000, ISBN 973-98935-1-1
- George Lӧwendal, un aristocrat în luminile rampei, album coordonat de Ariadna Avram și editat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Fundația Lӧwendal, 2011, 264 p., ISBN 978-973-577-624-4 Ediția engleză a albumului, cu titlul George Löwendal, an Aristocrat in the Limelight a fost lansată odată cu vernisajul retrospectivei organizate de Fundația Löwendal la Institutul Cultural Român din capitala Republicii Cehe cu prilejul Quadrienalei de Scenografie și Arhitectură Teatrală, Praga, 16–26 iunie 2011.