George Petruca
George Petruca | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 4 mai 1894 Crasna, comitatul Sălaj, Regatul Ungariei |
Decedat | noiembrie 1978 Cluj-Napoca, RSR |
Cetățenie | România |
Ocupație | Profesor |
Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text |
George Petruca (n. 4 mai 1876, Crasna, comitatul Sălaj, Regatul Ungariei (în prezent, Crasna, Sălaj) - d. noiembrie 1978, Cluj-Napoca, RSR) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
Biografie
modificareȘcoala primară o va face în satul natal și la Aghireș, liceul la Zalău. Studiază teologia, la Gherla, între anii 1912-1918. Urmează Facultatea de litere și filosofie din Budapesta. Până la Unire a fost profesor.[1]
Activitate politică
modificareÎn septembrie 1918 se întoarce în Sălaj, stabilindu-se la Jibou. A luat parte la constituirea C.N.R. din Jibou iar la sfârșitul lunii noiembrie 1918 a fost ales delegat al românilor din cercul electoral Dioșod la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia. După Marea Unire a devenit redactor la publicația săptămânală clujeană Consum, iar în 1944 contribuie la reorganizarea liceului "George Barițiu" din Cluj, unde a și funcționat ca profesor de limba română.[1]
Note
modificareBibliografie
modificare- Ioan I. Șerban, Nicolae Josan, Dicționarul Personalităților Române. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, 2003. ISBN 973-8141-90-7
Lectură suplimentară
modificare- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, Editura Academiei Române, 2005. (ISBN 973-27-1258-9)
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Cluj Napoca, 1998. (ISBN 973-0007-24-1)