Georges Le Roy
| Georges Le Roy | |
,_soci%C3%A9taire_de_la_Com%C3%A9die-Fran%C3%A7aise._P1352.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Paris, Île-de-France, Franța |
| Decedat | (80 de ani)[1] Paris, Région parisienne, Franța |
| Înmormântat | cimetière Henri-Bouilhet[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | actor actor de film |
| Limbi vorbite | limba franceză[2] |
Modifică date / text  | |
Georges Le Roy (n. Paris la 28 februarie 1885 – d. Marly-le-Roi, la 3 august 1965) a fost un actor și regizor francez, fost societar al Comediei Franceze, și profesor la Conservatorul din Paris.
Biografie
modificareIntrat la Comedia Franceză în 1908, unde i-a interpretat pe Polyeucte și pe Alceste, numit societar al Comediei Franceze, din 1919 până în 1941, a dat spectacolul de adio la 17 februarie 1950.
La inițiativa sa, la data de 17 februarie 1922, în Biserica Saint-Roch de la Paris, a fost celebrat un serviciu religios solemn, pentru odihna sufletului lui Molière.[3] Tot lui Georges Le Roy i se datorează crearea Uniunii Catolice a Teatrului și Muzicii[4].
În 1925, Georges Le Roy a conceput un proiect de construcție în Franța a unui vast teatru, potrivit ideilor și cu sprijinul lui Gaston Baty, Henri Ghéon și Jacques Copeau.
Georges Le Roy, profesor la Conservatorul din Paris, a avut un rol principal în dezvoltarea unor actori scenei și filmului francez: Edwige Feuillère, Gisèle Casadesus, Jean Meyer, Jean Desailly, Micheline Boudet, Denise Gence, Gérard Philipe, André Falcon, Bruno Cremer, Jean-Paul Belmondo, Jean-Pierre Marielle.
A fost căsătorit cu Jeanne Delvair (1877-1949), care și ea a fost societară a Comediei Franceze.
Filmografie
modificare- 1910 : L'Image d'Albert Capellani
- 1911 : La mauvaise intention
- 1914 : La joie fait peur de Jacques Roullet
- 1922 : Molière, sa vie, son œuvre de Jacques de Féraudy
- 1948 : D'homme à hommes de Christian-Jaque
- 1949 : Miquette et sa mère de Henri-Georges Clouzot
Teatru
modificareActor
modificare- 1909 : La Furie de Jules Bois, Comédie-Française
- 1909 : La Robe rouge d'Eugène Brieux, Comédie-Française
- 1910 : Les Marionnettes de Pierre Wolff, Comédie-Française
- 1911 : Cher maître de Fernand Vanderem, Comédie-Française
- 1912 : Bagatelle de Paul Hervieu
- 1913 : L'Embuscade de Henry Kistemaeckers, Comédie-Française
- 1913 : La Marche nuptiale de Henry Bataille, Comédie-Française
- 1920 : Le Repas du lion de François de Curel, Comédie-Française
- 1920 : Barberine d'Alfred de Musset, mise en scène Émile Fabre, Comédie-Française
- 1920 : Paraître de Maurice Donnay, Comédie-Française
- 1921 : Les Fâcheux de Molière, Comédie-Française
- 1929 : Le Marchand de Paris d'Edmond Fleg, Comédie-Française
- 1933 : La Tragédie de Coriolan de William Shakespeare, mise en scène Émile Fabre, Comédie-Française
- 1934 : L'Otage de Paul Claudel, mise en scène Émile Fabre, Comédie-Française
- 1935 : Madame Quinze de Jean Sarment, mise en scène de l'auteur, Comédie-Française
- 1937 : Les affaires sont les affaires d'Octave Mirbeau, mise en scène Fernand Ledoux, Comédie-Française
- 1938 : Esther de Racine, mise en scène Georges Le Roy, Comédie-Française
- 1938 : L'Otage de Paul Claudel, mise en scène Émile Fabre, Comédie-Française
- 1946 : Hamlet de William Shakespeare, mise en scène Jean-Louis Barrault, Théâtre Marigny
Regizor
modificare- 1938 : Esther de Racine, Comédie-Française
- 1939 : Athalie de Racine, Comédie-Française
- 1946 : La Princesse d'Élide de Molière, Comédie-Française
Bibliografie
modificare- La diction française par les textes, Paul Delaplane, 1911, reeditat apoi sub titlul Traité pratique de diction française.
- Grammaire de diction française, Paul Delaplane, 1912.
- Athalie, mise en scène et commentaires, Éditions du Seuil, 1952.
Note
modificare- ^ a b Georges Le Roy, Roglo
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Parastas
- ^ În franceză: l'Union Catholique du Théâtre et de la Musique
 | Acest articol biografic despre un actor francez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |