Georges Sadoul
| Georges Sadoul | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Nancy, Franța[6] |
| Decedat | (63 de ani)[1][2][3][4][5] Paris, Franța[6] |
| Înmormântat | cimetière de Droue-sur-Drouette[*] |
| Părinți | Charles Sadoul[*] |
| Căsătorit cu | Ruta Sadoul[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | jurnalist critic de film[*] istoric de film[*] scriitor film scholar[*] publicist |
| Limbi vorbite | limba franceză[3][7] |
| Activitate | |
| Alma mater | Facultatea de Litere din Paris[*] |
| Organizație | Facultatea de Litere din Paris[*] Institut des hautes études cinématographiques[*] L'Est républicain[*] Les Lettres françaises France Inter[*] L'Humanité |
Modifică date / text  | |
Georges Sadoul (n. , Nancy, Franța – d. , Paris, Franța) a fost unul din cei mai importanți istoriografi ai cinematografului mondial și totodată un important critic de film, asociat cu suprarealismul.
Biografie
modificareÎncă din tinerețe este atras de fenomenul cinematografului, arta care s-a născut odată cu el. De asemeni se mai remarcă ca unul din pleiada de scriitori ai secolului al XX- lea. A urmat Facultatea de drept.
Activitatea literară o începe în anul 1930, alături de grupul de scriitori condus de Louis Aragon și Paul Eluard, scriitori cu vederi de stânga, comuniste. El însăși în anul1927 a intrat în Partidul Comunist Francez.
Colaborează la ziarul L'Humanité. Din 1935 până la începutul celui de al II -lea război mondial, colaborează la sectorul "critică cinematografică" a săptămânalul Regards.
Odată cu cucerirea Franței de către armata germană, în anul 1941, ca membru al partidului comunist, intră in ilegalitate. În ilegalitate fiind, a început să scrie "Istoria generală a cinematografului". Din anul 1942, a fost critic cinematografic la revista Lettres Francaises.
Din anul 1944, îl găsim profesor la Institutul superior de cinematografie din Paris, predând cursul de " Istoria Cinematografului".
Își dă disertația de Doctor în științele teoretice ale artei ,în anul 1956, la Moscova, la "Institutul de Istorie a Artelor al Academiei de Științe a U.R.S.S."
A fost o personalitate marcantă a cercurilor criticii cinematografiei mondiale, fiind prezent la toate festivalurile internaționale de film ale epocii.
Rămâne important în lumea filmului prin cele cinci volume dedicate istoriei filmului de la începuturi până în anii '60.
Note
modificareReferințe
modificare- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ a b Georges Sadoul, SNAC, accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Georges Sadoul, Babelio, accesat în
- ^ a b Georges Sadoul, BD Gest', accesat în
- ^ a b Садуль Жорж, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Bibliografie
modificare- Histoire générale du cinéma. Tome 1. L'invention du cinéma (1832-1897), Denoël, 1946
- Histoire générale du cinéma. Tome 2. Les pionniers du cinéma, Denoël, 1950-1975
- Histoire générale du cinéma. Tome 3. Le cinéma devient un art - L'avant-guerre, Denoël, 1950-1975
- Histoire générale du cinéma. Tome 4. Le cinéma devient un art - La première guerre mondiale, Denoël, 1950-1975
- Histoire générale du cinéma. Tome 5. L'Art muet - L'après-guerre en Europe, Denoël, 1950-1975
- Histoire générale du cinéma. Tome 6. L'Art muet - Hollywood - La fin du muet, Denoël, 1950-1975
- Histoire générale du cinéma. Tome 6 (according to the initial outline). L'époque contemporaine (1939-1954) - 1/Le cinéma pendant la guerre (1939-1945), Denoël, 1946, rééd. 1954
- Dictionnaire du cinéma, 1965
- Dictionnaire des cinéastes, 1965
- Histoire de l'art du cinéma, 3e édition, Flammarion, 1949
- le Cinéma français, Flammarion, 1962
- Histoire du cinéma mondial, des origines à nos jours, Flammarion, 1949