Gheorghe Storin
Gheorghe Storin | |
Date personale | |
---|---|
Născut | București, România |
Decedat | (85 de ani) București, România |
Înmormântat | Cimitirul Bellu |
Cetățenie | Regatul României Republica Populară Română |
Ocupație | actor |
Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text |
Gheorghe Storin (n. 16 martie 1883 - d. 1 octombrie 1968) a fost un actor român, profesor de artă dramatică (1947 - 1952) la Institutul de artă teatrală și cinematografică „I.L. Caragiale”.
Biografie
modificareA studiat arta dramatică la Conservatorul din București cu C.I. Nottara. La Teatrul Național din București, pe scena căruia a jucat, cu intermitențe, încă din 1902, precum și în „Compania Alexandru Davila” și în „Compania Bulandra-Storin-Manolescu-Maximilian”, Storin a creat cu mare forță dramatică un vast repertoriu de roluri în piese clasice și contemporane românești și străine: Castriș din „Patima roșie” de M. Sorbu, rolul titular din „Michelangelo” de Alexandru Kirițescu, Vulpașin din „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, Don Salluste din „Ruy Blas” de Hugo, Scarpia din „Tosca” de V. Sardou, Nikita din „Puterea întunericului” de Tolstoi, Satin și Actorul din „Azilul de noapte” de Gorki etc.
A fost mobilizat timp de trei luni în cursul Primului Război Mondial.[1]
A decedat în 1968 și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.[2]
Distincții
modificare- titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române (28 aprilie 1951)[3]
- titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română (23 ianuarie 1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”[4]
- Ordinul Muncii clasa I-a (21 martie 1953) „pentru activitate rodnică și merite excepționale în domeniul artei”.[5]
- laureat al Premiului de Stat (ante 1955)[1]
- Ordinul Meritul Cultural clasa I (6 noiembrie 1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”[6]
Filmografie
modificare- Amorurile unei prințese (1913)
- Pe valurile fericirii (1920)
- Televiziune (1931) - bancherul Noris
- Trenul fantomă (1933) - Dr. Stirling
Note
modificare- ^ a b ***, „În numele înfloririi artei și culturii, să apărăm pacea! Adunarea oamenilor de teatru din Capitală”, în ziarul Scînteia, anul XXIV, nr. 3164, vineri 24 decembrie 1954, p. 3.
- ^ Gh. Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie „N. Iorga”, București, 1972, p. 259.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 88 din 28 aprilie 1951 privind acordarea titlului de Artist al Poporului din Republica Populară Română; Artist Emerit al Republicii Populare Române; Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 50, duminică 29 aprilie 1951, pp. 561–562.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 43 din 23 ianuarie 1953 privind acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populară Română, Artist Emerit al Republicii Populare Române și Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română și pentru conferirea Ordinului Muncii și Medaliei Muncii unor artiști și tehnicieni dela Teatrul Național „L L. Caragiale” din București, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 3, 26 ianuarie 1953, pp. 8–9.
- ^ Decretul nr. 139 din 21 martie 1953 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I-a, tov. Storin Gheorghe (Hagi Stoica), Artist al poporului din Republica Populară Romînă, publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 4 aprilie 1953.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.
Bibliografie
modificare- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964