Gheorghe Vidrașcu
Gheorghe Vidrașcu | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Străoane, Vrancea, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | politician ![]() |
Ambasador al României în Cehoslovacia ![]() | |
În funcție – | |
Primar general al municipiului București ![]() | |
În funcție ianuarie 1954 – martie 1955 | |
Precedat de | Crăciun Blidaru |
Succedat de | Ștefan Bălan |
Prefect al județului Prahova ![]() | |
În funcție – | |
Primar în Ploiești ![]() | |
În funcție – | |
Succedat de | Panait Patică[*] |
Partid politic | PCR ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Gheorghe Vidrașcu, pe numele său real Didenko[1] sau Didenco Vanea[2], (n. ?, Străoane, Vrancea, România)[3] a fost un demnitar comunist român, fost ilegalist.
Pe la finele lui 1944 a fost adjunctul directorului Serviciului Special de Informații, apoi primar al Ploieștiului (1945-1948) și prefect de Prahova (1948), inspector în Ministerul Afacerilor Interne (1948), președinte al Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport (1949-1952), vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1953), primar al Bucureștiului, mai precis președintele Sfatului Popular al Capitalei, cum se numea funcția în acea perioadă (din ianuarie 1954 și până în februarie 1955)[4]. În anul în care a condus Capitala, Vidrașcu a deschis Muzeul „V.I. Lenin – I.V. Stalin”, în clădirea în care în prezent funcționează Muzeul Țăranului Român[5]. În timpul mandatului său a fost terminat „Centrul de producție cinematografică Buftea”, au fost reamenajate spitale și s-a extins rețeaua de magazine.[6].
A fost membru al prezidiului Marii Adunări Naționale (1953-1957). A fost ambasador în Cehoslovacia între 10 august 1957 și 30 iunie 1959. Gh. Vidrașcu a participat la toate întrunirile de Partid privind lucrările canalului Dunărea - Marea Neagră (1949) alături de Iosif Chișinevschi, Emil Bodnăraș, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Avram Bunaciu și Miron Constantinescu.[7]
Este tatăl Olimpiei Vidrașcu și al Ilenei Vidrașcu. Olimpia a fost trimisă la studii la Moscova unde a fost colegă cu Mariana Celac.
Distincții
modificare- Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[8]
- Ordinul Muncii clasa a II-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”[9]
- Ordinul Muncii clasa I (16 decembrie 1955) „cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 ani și pentru îndelungată activitate revoluționară”[10]
- Ordinul „23 August” clasa a IV-a (12 august 1959) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[11]
- Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”[12]
- Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a III-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”[13]
Note
modificare- ^ Vladimir tismăneanu: Sinucideri în înalta nomenklatură comunistî: Cazul Mirel Costea
- ^ Rezistenta supraviețuitorilor de la Canalul morții
- ^ „Candidații F.D.P. — candidații vieții noi | GHEORGHE VIDRAȘCU, președintele Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport” . Sportul Popular. Arcanum.com (nr. 2149 (anul VIII)): pag. 3. . Accesat în .
Viața tovarășului Gheorghe Vidrașcu a început să-și depene firul în comuna Străoanele de Jos, în părțile Vrancei. În casa de țărani pălmași din comuna aceea s’au născut încă 8 frați.
- ^ Gheorghe Vidrașcu, București Wiki
- ^ PRIMARI DE LEGENDĂ Fostul adjunct de la Serviciul de Informații le-a făcut bucureștenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine și Centrul Cinematografic de la Buftea, adevarul.ro,
- ^ Fostul adjunct de la Serviciul de Informații le-a făcut bucureștenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine și Centrul Cinematografic de la Buftea
- ^ Revista 22, Vineri 9 Mai. 2008
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 99.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 384.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 573 din 16 decembrie 1955 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul IV, nr. 34, 24 decembrie 1955, p. 292.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 192.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 390.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 627.
Legături externe
modificare- PRIMARI DE LEGENDĂ Fostul adjunct de la Serviciul de Informații le-a făcut bucureștenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine și Centrul Cinematografic de la Buftea, 27 aprilie 2011, Aura Clara Marinescu, Adevărul
Predecesor: Crăciun Blidaru |
Primar al Bucureștiului ianuarie 1954 - februarie 1955 |
Succesor: Ștefan Bălan |