Grădina Botanică din Chișinău

Grădina Botanică din Chișinău
Alee din grădină
Tip	Parc
Amplasare	sectorul Botanica, Chișinău
Coordonate	Nedisponibil (Caută locul)
Suprafață	104 ha
Deschis	1950
Stare	satisfăcătoare
Modifică date / text

Grădina botanică din Chișinău a Academiei de Științe a Moldovei este principala structură de cercetare în domeniul botanicii din Republica Moldova. A fost înființată la 1 septembrie 1951 de către T. Gheideman^{[necesită citare]} (director al acesteia în 1950–1964). Directorul actual este Dr. Alexandru Teleuță.

Istoric

Cercetările botanice sistematice în Republica Moldova au început în 1947, când erau conduse de colaboratorii Sectorului de Botanică al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S. Sectorul respectiv a fost reorganizat, la 31 iulie 1950, conform unei Hotărâri a Sovietului Miniștrilor al R.S.S.M., în Grădină Botanică. În toamna aceluiași an, în orașul Chișinău, pe valea râului Durlești (actuala Grădină dendrologică), se alocă un teren cu suprafața de 74 ha pentru construcția Grădinii Botanice. În 1950–1964 se creează colecții și expoziții de plante.^[1]

Alee

La 27 septembrie 1965, Sovietul Miniștrilor al R.S.S.M. alocă, la periferia de sud-est a Chișinăului, un nou teren, cu suprafața de 104 ha, pentru proiectarea și construcția actualei Grădini Botanice a Academiei de Științe a Moldovei. Noul teritoriu includea 24 tipuri de soluri cu ape subterane. Lucrările de proiectare și construcție au fost efectuate sub conducerea academicianului Alexandru Ciubotaru, care a activat în calitate de director al acestei instituții mai mult de 32 de ani. La 1 iulie 1975, Grădina Botanică a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S. primește statutul de instituție de cercetări științifice.^[1]

Activitatea instituției a fost condusă de:^[1]

profesorul V. Andreev, 1947–1950
membru corespondent T. Geideman, 1950–1964
academicianul Alexandru Ciubotaru, 1964–1986
doctorul I. Maiațkii, 1986–1988 (interimar)
academicianul Andrei Negru, 1988–1996
doctorul Alexandru Teleuță, 2006–prezent.

Un deosebit aport la dezvoltarea Grădinii Botanice l-au adus academicienii N. Țițin, A. Fiodorov, N. Smolskii, A. Grodzinskii; profesorii S. Sokolov, P. Lapin, L. Rubțov și alții.^[1]

În urma ninsorilor abundente din aprilie 2017 au pierit sau au fost avariați circa 80% din arborii și arbuștii decorativi care fac parte din colecțiile și expozițiile grădinii.^[2]

Direcții de cercetare

Introducerea unor noi grupe de plante;
Cercetarea vegetației Moldovei;
Înverzirea orașelor și satelor Moldovei.

Sectoarele și laboratoarele Grădinii Botanice


Sectoarele Grădiini Botanice	Anul fondării	Suprafața, ha	Taxonomie
Alpinarium	1982	0,6	50 specii
Dendrarium	1972	24	40 familii, 106 genuri, 562 specii
Flora Moldovei	1972	10,7	30 specii arbori, 18 specii arbuști, 110 specii plante ierboase
Pinarium	1972	10	4 familii, 10 genuri, 90 specii
Rozarium	1980	3	10 specii
Floricultură	1972	3,5	3000 specii
Siringarium	1982	1	16 specii
Plante tropicale și subtropiucale	1975	0,003	2550 specii
Sector Ornamental	-	-	-
Fructuarium	-	-	-
Lianarium	-	-	-
Iridarium	-	-	-