Grigore Trancu-Iași

Grigore Trancu-Iași
Date personale
Născut	23 octombrie 1874 Târgu Frumos, România
Decedat	7 ianuarie 1940 (65 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	politician avocat cadru didactic universitar[*]​
Limbi vorbite	limba română
Ministru al muncii și solidarității sociale
În funcție martie 1926 – iunie 1927
În funcție martie 1920 – decembrie 1921
Alma mater	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Academia de Studii Economice

Grigore Trancu-Iași (23 octombrie 1874, Târgu Frumos - 7 ianuarie 1940, București) a fost un om politic, economist, avocat, profesor universitar, scriitor și memorialist român de origine armeană.

Familia

Strămoșii săi provind din familia nobiliară armenească Trancu și se află menționați într-un hrisov domnesc din anul 1613, cu ocazia vînzării unei moșii de către Armeanca, văduva unui anume Trancu (Treanholian). Aceștia s-au împrăștiat, cu timpul, în toată Moldova, ulterior și în Muntenia, înrudindu-se prin căsătoriile efectuate cu mari familii armenești. Tatăl său, Lazăr, a fost negustor în Tîrgul Frumos și ajutor de primar iar mama, Ana, se trăgea din cunoscuta familie Ciomac din Botoșani.

Grigore Trancu-Iași este tatăl avocatului și scriitorului Eugen Trancu-Iași și socrul memorialistei Iulia Trancu-Iași. Marta Trancu-Rainer, sora sa, a fost prima femeie chirurg din România.

Studii

• Cursul primar la pensionul „Karacaș” din Iași
• Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Iași
• Școala Comercială Iași.
• Licențiat în drept al Facultății Juridice din Iași.
• Doctor al Academiei de înalte Studii Comerciale și Industriale din București.

Activitate profesională

• Funcționar la Banca Națională din Iași (1900).
• Funcționar și șef contabil la Banca Națională din Galați (1902).
• Profesor la Școala Comercială din Galați.
• Avocat de Covurlui (1907).
• Funcționar la Banca Națională din Roman
• Funcționar la Banca Națională din Bârlad.
• Profesor la Școala Superioară de Comerț din București.
• Profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București.
• Profesor la Școala Superioară de Război București.
• Fondator al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.
• Profesor la Școala de Științe Politice și Administrative.
• Profesor de drept aerian, al cărui precursor a fost în România, la Școala de Aviație.
• Avocat. Președintele Cercului Avocaților din București.
• Membru al Comisiunei Permanente al Uniunii Avocaților din România.
• Membru al Consiliului de disciplină al Baroului de Ilfov.

Activitate politică

• Membru al Partidului Național-Liberal.
• Deputat al Partidului Național-Liberal în 1914.
• Deputat (1918, 1920, 1926, 1932).
• Membru fondator al Partidului Muncii (1917 - 1918).
• Ministru de Stat (13 - 30 martie 1920)
• Inițiator al legii conflictelor de muncă (proiectul fiind elaborat de el personal, în 1920).
• Inițiator al legii sindicatelor profesionale (idem, 1921).
• Inițiator al legii privind vagabondajul și cerșetoria (idem, 1921).
• Inițiator al legii încurajării construcțiilor.
• Inițiator al legii plasării în cîmpul muncii (1921)
• Ministru al Muncii și Ocrotirilor Sociale (30 martie 1920 - 16 decembrie 1921).
• Ministru al Cooperației (30 martie 1926 - 3 iunie 1927).
• Reprezentant al României la B.I.T. (Bureau internațional du Travail)
• Fondator al Camerei de muncă.

Afilieri

• Membru al Societății Universul.
• Membru al Societății Tinerimea Română.
• Membru al Societății Drajna.
• Membru al Societății Cercului de gospodine.
• Membru al Societății Institutului Național al Cooperației.
• Membru al Societății Atheneul Român.
• Președintele Asociației pentru progresul social, Secțiunea România.
• Membru în Comitetul de Direcție al A. P. S. ales de adunarea din Paris Oct. 1932.
• Președinte de onoare al Corpului Contabililor autorizați și experți contabili din România.
• Președinte al grupului guvernamental la conferința internațională a muncii dela Geneva din 1927. (Președintele conferinței Sir Atall Cheteryec grup patronal Jules Carier și a grupului uvrier C. Mertens).
• Președinte al Ocrotirilor orfanilor din război.
• Membru al Societății și membru al Camerei de Comerț Internaționale.
• Membru corespondent al Camerelor de Comerț din București, Galați și Ploiești.
• Întemeietor și Președinte de onoare al Academiei de Export din Galați.
• Membru în Comisia de unificare legislativă
• Membru de onoare al Soc. Academique de comptabilite, Bruxelles.
• În Comitetul de patronaj al Corpului Internațional din Bruxelles în Amsterdam. Ianuarie. 1926.
• Președinte de onoare al Soc. Esperanto în România.
• Reprezentant în România al Federation internaționale des Batiments et des Travaux Publics afiliată la Federazione Nazionale Fascista dei Construttori ed inpieditori di Opere publiche e Privati ed Industriali affini di Roma.
• Membru al Clubului internațional din Geneve.

Legi și expuneri de motive

• Legea pentru reglementarea conflictelor de muncă. – 1920.
• Legea pentru organizarea sindicatelor profesionale. – 1921.
• Legea pentru organizarea plasărei. – 1921.
• Legea pentru înfrânarea cerșetoriei și vagabondajului. – 1921.
• Unificarea administrativă a asigurărilor sociale și întinderea acestor organizațiuni în Basarabia. – 1921.
• Ante-proiectul legei asigurărilor sociale. – 1927.
• Legea pentru asigurarea comercianților. – 1926.
• Legea pentru organizarea Camerelor de Muncă și Consiliul Superior al Muncii. – 1927.
• Proiectul pentru contractul de muncă. – 1921 și 1927.
• Legea pentru organizarea serviciului de inspecție al Muncii. – 1927.
• Legea pentru fondurile căminului de ucenici. – 1927.
• Legea pentru încurajarea construcțiunilor și construcții populare. – 1921 și 1927.
• Ante-proiectul pentru organizarea Cooperației și crearea Consiliului superior al Cooperației. – 1927.

Volume și broșuri

• Societăți cooperative. – Iași, 1899.
• Cursul schimbului și dobânda. – Iași, 1900.
• Rolul registrelor comerciale în faliment. – București, 1901.
• În chestia moratorului. – București, 1905.
• Administrațiunea societăților anonime. – Iași, 1905.
• Galații și tarifele de transport (în colaborare cu d. Aurel Bunea). – 1906.
• Absolvenții școalelor comerciale și comercianții noștri. – Focșani, 1911.
• Concepția juridică a bancrutei. – București, 1912.
• Responsabilitatea administratorilor în societățile ano-nime. – București, 1912.
• Câteva articole în chestiunea meseriașilor și muncitorilor. – Galați, 1912.
• Depozite spre fructificare. – București, 1913.
• Curs de comerț și contabilitate, pentru școale comerciale superioare. – București, 1914.
• Starea funcționarului. – Galați, 1914.
• Muncitori și Meseriași. – Galați, 1914.
• Discuțiunea asupra legei măsurilor excepționale. – Monitor, 1914.
• Raportul bugetului Ministerului de Finanțe. – Monitor, 1916.
• Legea cerealelor. – Monitor, 1916.
• Cum mi-am făcut datoria. Activitatea mea parlamentară în Camera de revizuire. – 1914.
• Măsurile economice și financiare în timpul războiului actual. – București, 1915.
• Legea măsurilor excepționale, în vederea mobilizărei. Observațiuni prezentate în cameră. – Galați, 1915.
• Drept comercial, opțiuni și controverse. – Registre, Vânzări, Societăți, Cambii, Falimente, etc.
• Reforma agrară și electorală. – (Discurs rostit în cameră).
• “Bibl. Partidului muncii” No. 4. – Iași, 1917.
• Patru ani în constituantă. Activitatea mea parlamentară de la 1914-1918. (Cuvântări, propuneri, rapoarte, întrebări). – Bârlad, 1918.
• Activitatea mea parlamentară la Iași, (Iunie-Octombrie 1918). – Chestiuni economice și financiare. – Sindicate industriale. – Banca Națională. – Buget provizor. – Centrala devizelor. – Credite funciare. – Organizarea muncii. – Impozit asupra beneficiilor de război. – Înprumuturi. – Edit. Stănciulescu, 1919.
• Legea regulamentării conflictelor de muncă. (Expunere de motive – Discurs). – 1920.
• Legea sindicatelor profesionale. (Expunere de motive). – 1921.
• Legea vagabondajului și cerșetoriei. (Expunere de motive). – 1921.
• Legea încurajării construcțiilor. (Expunere de motive). – 1921.
• Legea plasării. (Expunere de motive). – 1921.
• Activitatea mea ca ministru al Muncii. (Martie 1920-Decembrie 1921). – București, 1922.
• Noțiuni elementare de comerț și contabilitate. – Editura Socec & Co. 1925, București.
• Probleme sociale. – Edit. Stănculescu, 1923, București.
• Problema locuințelor. – Edit. Stănculescu, 1923, București.
• Colaborarea capitalului străin. – 1923.
• Pledoaria mea, în procesul Christescu. – 1924.
• Rolul Galaților în viața neamului. – 1924.
• Organizarea Internațională a muncii. – 1924.
• Pro Domo. – București, 1926.
• Jean Jaurès. – Colecțiunea “Probleme și idei”. – 1925.
• Cetind pe Romain Rolland. – București, 1926.
• Codul Cooperației. – București, 1926.
• Prieteni dispăruți. – București, 1926.
• Cântecul vârtelniței. – București, 1926.
• Cooperația. – București, 1926.
• La Réglementation des conflits du Travail en Roumanie. – București, 1926.
• Le comerce interieur et exterieur de la Roumanie, în colaborare cu George Stroe. – București, 1926.
• Le législation sociale en Roumanie. – București, 1926.
• Noi orientări economice. – București, 1927.
• Eroismul Bunătăței. Ludwig van Beethoven. – Craiova, 1927.
• Camerele de Muncă și Consiliul Superior al Muncii. – Discurs, 1927.
• La Roumanie au Travail, în colaborare cu George Stroe. – București, 1927.
• Ce am realizat. – activitatea mea ca ministru 1926-1927. – București, 1926.
• Discurs la legea construirei de locuințe. – București, 1926.
• Regele Ferdinand I și problemele sociale. – București, 1928.
• Drept aerian. – București, 1928.
• Legislația muncitorească și cooperatistă. – București, 1928.
• Animatori. – Brăila, 1929.
• Cehoslovacia. – București, 1929.
• Cartea mare și cartea mică. – București, 1929.
• Cooperația și clasele orășenești. – București, 1929.
• La coopération et les classes sociales moyennes. (Communication presentée au XIV Congrès international d’Agriculture). – București, 1929.
• Aspecte economice. – 1930.
• Prin solidaritate la izbândă. – 1930.
• Societăți anonime. – Teză de doctorat. 1930.
• Creatori. – 1930.
• Contabilitatea meseriașului. – 1930.
• Înfăptuiri. –Conferință ținută la Ateneul Român. – 1930.
• Un deceniu de politică socială. – 1931.
• Vrem prin muncă altă soartă. – 1930.
• Rapport presenté à la 27-ième conférence de l’Union interparlamantaire. – București, I. X. 1931.
• Ritm nou. Dezbateri parlamentare. – Iunie-Iulie, 1931.
• Spre alte zări, conferință ținută la Ateneul Român. – 1931.
• “Drepturi civile femeilor”. – Edit. “Curierul judiciar”, 1932.
• “Zi de zi”, de strajă la interesele obștești în Parlamentul țării. – Noembrie 1931-Aprilie 1932. – Edit. Tipografiile Române-Unite, 1932.
• Eminescu Economist. – 1933.
• Ciclul realizărilor (5 conferințe la Ateneul Român). – 1933.
• Rolul librarului ca factor cultural – 1933.
• Cronici juridice. – Edit. “Curierul judiciar”, 1933.
• Curs de Corespondență Comercială Română. – Partea I și II, 1932-33.
• Amintiri ieșene. – București, 1933.
• Drept aerian. – Ed. II. (Edit. “Arpa”, 1933).
• Meseriașul în fața marei industrii. – București, 1934.
• Corespondența comercială din punct de vedere al vânzărei. – București, 1934.
• Relațiunile Administrațiilor Publice cu Publicul. – București, 1934.
• Cultura Oficială și Neoficială. – București, 1934.
• Aviația în slujba expansiunei economice. – București, 1934.
• Beethoven, Chopin, Enescu. – 1935.
• Corespondența Comercială Română, Partea I, II, III. – 1931-1935.
• Școala Contribuabililor. – București, 1935.
• Emil Verhaeren. – București, 1936.
• Pro Polonia. – București, 1936.
• Începuturile Ministerului Muncei. – București, 1936.
• George G. Mârzescu. – București 1936.
• La législation sociale en Roumanie (extrait du Bulletin de la Société de législation comparée roumaine). – Bucharest, 1936.
• Réalisation roumaines dans le domaine du droit ouvrier. (conférence tenue à l’Université de Poznan Pologne). – Bucharest, 1936.

Decorații

• Mare ofițer al ordinului Mauriciu Lazăr din Italia.
• Mare cruce a ordinului Coroana României.
• Mare ofițer al ordinului Steaua României.
• Membru al ordinului „Order of Saint Margaret" (Anglia)

Volume despre Grigore Trancu-Iași

• Iuliana Anton, Viața și opera lui Grigore Trancu-Iași, editura „Ararat", București 1998.

Bibliografie

• Fabian Anton, Grigore Trancu-Iași, București 1999.