Fabian Anton

jurnalist român
Fabian Anton
Date personale
Născut (45 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
fotograf Modificați la Wikidata

Fabian E. Anton (n. 14 iulie 1975, Ploiești) este un scriitor român. De profesie scenograf și regizor, s-a afirmat de-a lungul anilor mai ales ca poet, fotograf, grafician, jurnalist și editor.

Bunicul matern a fost decorat de regele Mihai I cu medalia „Virtutea militară“ pentru curajul și devotamentul de care a dat dovadă cu ocazia înăbușirii rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941.

Studii de arte plastice (secția Scenografie). Începe să publice încă din 1990 colaborând la publicații precum Thanatos, Salut, Ziua, Evenimentul zilei, Anuarul de cultură - ANI, România literară, Observator cultural, Cuvântul, VIP - Viața invizibilă a personalităților, Vremea, Totuși iubirea, Flacăra, Flacăra lui Adrian Păunescu, România Mare, Europa, Porunca iubirii, Apostrof, Cosmopolitan, Lumea credinței, Ziarul de duminică, Litere, Arte & Idei, Singur – Revistă de cultură, civilizație și atitudine morală, Problema ta – Revistă de Filozofie și Artă, Revista de Cultură Online „Toate Artele“, etc.

În 1993 înființează compania de teatru experimental „D.M. Experimental Theatre“ (cu reprezentații pe scena „Amfiteatru“ a Teatrului Național „I. L Caragiale“ și pe scena Teatrului „Nottara“ din București) și, în 1997, Casa de producție „Arcultro Media“.

Este coordonator al seriei Biblioteca ortodoxă apărută la Editura Eikon din Cluj. Această editură a publicat peste 50 de volume fundamentale de ortodoxie.

A editat un mare număr de volume precum și suplimentele Arhivei Culturale Române din cadrul revistei Observator cultural.

Este primul editor român al textelor lui Ernesto Che Guevara, apărute în volumul „Cuvinte către revoluționari“, editura Eikon, Cluj.

De asemenea, este președinte al Fundației Arhiva Culturală Română și fondator al „Canadian Cultural Center“.

Membru fondator al "JGB Studio".

Fondatorul primei Arhive Arvo Pärt din România.

Datorită ciclurilor de poeme „Rituri de dragoste și ură“, „Mic tratat de colorare a nopții" și „Scrisori către fluturi" precum și a stilului deosebit în care își scrie povestirile, înregistrează un fenomenal succes (situându-se pe primul loc în topul celor mai accesate scrieri de ficțiune ale anului 2008 - conform StatCounter Romania) devenind unul din cei mai citiți tineri scriitori români on-line.

Inclus în Enciclopedia personalităților din România „Who is Who“ (2012).

ScrieriModificare

  • Dependența de Cer - Convorbiri duhovnicești (Ed. Eikon, Cluj, 2003)
  • Scurtă istorie a Comunității Armene din Galați (Ed. Ararat, București, 2005)
  • Strada Armenească - Convorbiri cu Alexandru Paleologu (Ed. Ararat, București, 2006)
  • Biserica și Masoneria. Slujitori ai cultelor religioase în masoneria română (Ed. Paralela 45, București, 2007)
  • Părintele Proclu Nicău – Cuvinte din chilie (Ed. Lumea Credinței 2008)
  • Dance (DEN Art Publishing House, Vancouver, Canada 2008)
  • O istorie cronologică a Sfîntului Munte Athos (Ed. Paralela 45, București, 2008)
  • Enciclopedia Comăneștiului (Ed. Alter, Iași 2011)
  • Mic tratat de colorare a nopții. Poeme (Ed. Terra, Focșani 2011)
  • Amintiri din Comăneștiul de altădată – Convorbiri cu Florența Cosma (Ed. Singur, Târgoviște 2012)
  • Despre minuni și păcate – Convorbiri cu Protos. Arsenie Voaideș (Ed. Singur, Târgoviște 2012)
  • Rituri de dragoste și ură. Poeme (Ed. Singur, Târgoviște 2012)
  • Familia Ghika-Comănești. Mărturii, crestomație (Ed. Singur, Târgoviște 2012)
  • Personalitati ale francmasoneriei din Romania, dictionar (Ed. MGP, Onesti 2013)
  • Scrisori către fluturi, poeme (Ed. Singur, Târgoviște 2014)
  • Cehov și ceai. Antologie, poeme (Arcultro Media, 2014)
  • Dicționarul eroilor comăneșteni (Ed. Singur, Târgoviște, 2014)
  • Cele mai frumoase poezii. Antologie, poeme (Arcultro Media, 2015)
  • Chipuri duhovnicești din Valea Trotușului (Arcultro Media, 2016)
  • Chipuri de lumină la Mănăstirea Văratec - convorbiri cu Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga) (editura Vremea, 2018)
  • Oameni și întîmplări din Văratecul de altădată - convorbiri cu Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga) (editura Vremea, 2019)

InterviuriModificare

A realizat o serie de convorbiri cu:

Filme documentare artisticeModificare

  • Sergiu Celibidache, o producție TVR Media.
  • Garabet Ibrăileanu - Sub tălpi țărâna Moldovei, o producție TVR Media.
  • Dependența de Cer - Convorbire cu Zoe Dumitrescu Bușulenga, o producție Arcultro Media.
  • Un torționar talentat la Periprava, o producție Arcultro Media.
  • Despre speranță și impostori – dialog cu IPS Nicolae Corneanu, o producție Arcultro Media.
  • Pentru cealaltă vreme a vieții noastre – dialog cu Arhim. Teofil Părăian, o producție Arcultro Media.
  • Viața între oameni și cărți – dialog cu Nicolae Balotă, o producție Arcultro Media.
  • Cuvinte pentru comuniști - O convorbire cu torționarul Franț Țandără, o producție Arcultro Media.
  • Sfîntul închisorilor - O convorbire cu Arhim. Mina Dobzeu, o producție Arcultro Media 2009
  • Petre C. Baciu - Drumul spre Înviere, o producție Arcultro Media 2009
  • Arhim. Epifanie de la Măgura - Cazul Vladimirești, o producție Arcultro Media 2009
  • Pr. Arsenie de la Mănăstirea Sf. Sava - Despre minuni și păcate, o producție Arcultro Media 2009

Grafică și caricaturăModificare

Pentru:

  • Ziua
  • Viața liberă
  • Europa
  • Totuși iubirea

Regie și scenografieModificare

  • Interioare
  • Visînd la Armenia

NoteModificare


BibliografieModificare

  • Top StatCounter.com - Romania 2008[1]
  • Enciclopedia personalităților din România „Who is Who”[2]
  • Revista „Ararat”, Publicația Uniunii Armenilor din Romania[3]

Legături externeModificare

  1. ^ Top StatCounter.com - Romania 2008
  2. ^ Enciclopedia personalităților din România „Who is Who“, București 2012, p. 98
  3. ^ Revista „Ararat“, Publicația Uniunii Armenilor din Romania, an 1996, pg. 6