Zoe Dumitrescu-Bușulenga
filolog și critic literar român
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| Zoe Dumitrescu-Bușulenga | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Nume la naștere | Zoe Dumitrescu | ||
| Născută | [1][2]  București, România[3] | ||
| Decedată | (85 de ani)[1][4][2][5] Mănăstirea Văratec, România | ||
| Înmormântată | Mănăstirea Putna[3] | ||
| Părinți | Nicolae Dumitrescu și Maria Apostol | ||
| Căsătorită cu | Apostol Bușulenga | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Etnie | română | ||
| Religie | ortodoxie | ||
| Ocupație | jurnalistă filologă[*] critic literar[*] profesoară universitară[*] călugăriţă istoric literar[*] comparative literature academic[*] | ||
| Limbi vorbite | limba română[6] | ||
| Prodecan la Facultatea de Filologie a Universității din București | |||
| În funcție 1966 – 1967 | |||
| Circumscripția | Banu Manta și Cotroceni, București | ||
| Membră a CC al PCR | |||
| În funcție 12 august 1969 – 28 noiembrie 1974 | |||
| Deputat în Marea Adunare Națională | |||
| În funcție 1975 - 1980 1980 – 1985 | |||
| Membru al Comisiei pentru politică externă și cooperare economică internațională a MAN | |||
| În funcție 22 martie 1975 – 1 aprilie 1980 | |||
| Director al Școlii Române din Roma | |||
| În funcție 1991 – 1997 | |||
| Premii | 1. Ordinul 23 August 2. Ordinul „Meritul Cultural” 3. Ordinul bulgar „Sf. Metodiu și Chiri” 4. Comandor al „Ordine al Merito della Repubblica Italiana” 5. Premiul Herder | ||
| Partid politic | Partidul Comunist Român | ||
| Alma mater | 1. Facultatea de Drept din București 2. Facultatea de Litere din București 3. Institutul Pedagogic „Maxim Gorki“ din URSS | ||
| Profesie | cercetător, profesor, critic, istoric literar, eseist, filozof al culturii, pedagog, politician | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Zoe Dumitrescu-Bușulenga (n. 20 august 1920[7], București – d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamț) a fost o personalitate a culturii și politicii din România, fiica lui Nicolae Dumitrescu, jurist, și a Mariei Apostol, filolog. A fost activă în perioada 1947-1989 în calitate de cercetător, critic și istoric literar, eseist, filozof al culturii, pedagog și politician membru al Partidului Comunist Român (PCR) din anul 1966[7], al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (1969-1974)[8], și deputat în Marea Adunare Națională de două ori (1975 - 1980 și 1980 - 1985). A fost, de asemenea, vicepreședintă a Academiei Române și membră a unor importante instituții culturale europene, considerată unul dintre cei mai mari eminescologi ai țării[9]. A fost profesor universitar de literatură universală și comparată și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”.[10] Bună cunoscătoare și exegetă a Bibliei, după 1989 a ales să se retragă tot mai des într-o chilie a mănăstirii Văratec, călugărindu-se spre sfârșitul vieții sub numele de „Maica Benedicta”. A fost înmormântată în cimitirul Mănăstirii Putna.
Studii
modificare- Școala Centrală din București
- Studii muzicale la Conservatorul "Pro-Arte"[11]
- Cursuri de „formare” la Institutul Pedagogic Maxim Gorki din Moscova (1947-1948) unde a fost președintele studenților români din acest institut.
- Studii juridice și filologice (anglo-germanistică, istoria artelor)
- 1970, doctorat cu teza Renașterea - Umanismul - Dialogul artelor
Opera
modificareZoe Dumitrescu Bușulenga, comparatist și critic literar de formație anglo-germană, a manifestat preocupări de interdisciplinaritate și de filozofie a culturii. Este autoarea unor lucrări de istorie literară, literatură comparată, istoria culturii, analize stilistice și memorialistică. Își începe cariera traducând din rusește, în 1949, „Poemul pedagogic” al lui Anton Semionovici Makarenko.
Activitate publicistică
modificareZoe Dumitrescu Bușulenga a publicat articole în numeroase reviste de specialitate: Manuscriptum, Revista de istorie și teorie literară, România literară, Secolul 20, Synthesis etc. A fost director al Revistei de istorie și teorie literară și al revistei ''Synthesis.
Opera literară
modificareStudii de istorie a culturii
modificare- Ion Creangă, București, Ed. pentru Literatură, 1963
- Eminescu, București, Ed. Tineretului, col. "Oameni de seama", 1964
- Surorile Brontë, 1967
- Sofocle și condiția umană, București, Ed. Albatros, col. "Contemporanul nostru", 1974
- Eminescu - cultură și creație, București, Ed. Eminescu, 1976
- Renașterea, umanismul și destinul artelor, București, Ed. Univers, 1975
- Eminescu și romantismul german, București, Ed. Eminescu, 1986 ed. a II-a, București, Ed. Universal Dalsi, 1999)
- Eminescu. Viață - Creație - Cultură, București, Ed. Eminescu, 1989
- Ștefan Luchian, 1993, (în colaborare)
- Muzică și literatură, (în colaborare cu Iosif Sava), București, Ed. Cartea Românească, 1986 (vol. II, 1987; vol. III, 1994)
- Alte „pagini engleze”, Ed. Universal Dalsi, București, 2001
Studii de comparatistică
modificare- Renașterea, umanismul, și dialogul artelor, 1971; ediția a II-a, revăzută și adăugită, 1975
- Valori și echivalențe umanistice, excurs critic și comparatist, București, Ed. Eminescu, col. "Sinteze", 1973
- Itinerarii prin cultură, (culegere de articole grupate în patru capitole: I. Portrete pentru o istorie a culturii române, II. Literaturi străine, III. Miscellanea, IV. Gânduri de umanist), București, Ed. Eminescu, 1982
Impresii de călătorie
modificare- Periplu umanistic, 1980, București, Ed. Sport-Turism, 1980 (însemnări eseistice despre Grecia, Italia, Anglia, Suedia, Olanda, Franța)
Memorialistică
modificare- Caietul de la Văratec. Convorbiri și cuvinte de folos, Ed. Lumea Credinței, București, 2007
Participare în volume colective
modificare- Miorița (ediție îngrijită și prefațată de Zoe Dumitrescu Bușulenga), București, Ed. Albatros, 1972
- Meșterul Manole (ediție îngrijită și prefațată de Zoe Dumitrescu Bușulenga), București, Ed. Albatros, 1976
- Mihai Eminescu - Omagiu (1889-1979), Editura: Filaret, 1979
- Istoria literaturii române. Studii (București, Ed. Academiei Române, 1979), ediție coordonată de Zoe Dumitrescu Bușulenga, care a fost și autoarea unor studii din cuprinsul cărții.
- Antologia poeziei românești, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1984
- Cainii noștrii", buletin documentar, Editura Casa Scânteii, București, 1980-1986
Ediții prefațate
modificare- Volume ale autorilor: Ioan Alexandru, Hans Christian Andersen, Vasile Băncila, Johannes Becher, János Bencsik, Amita Bhose, Elvira Bogdan, Ion Luca Caragiale, Mircea Cărtărescu, Adelbert von Chamisso, Geoffrey Chaucer, Ion Creangă, A.J.Cronin, Rosa del Conte, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Iosif Constantin Drăgan, Charles Drouhet, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Lucreția Filipescu, Antonio Fogazzaro, Johann Wolfgang von Goethe, Nicolae Iorga, Nikos Kazantzakis, Rudyard Kipling, Heinrich von Kleist, George Lăzărescu, Costache Negruzzi, Radu Niculescu, Camil Petrescu, Al. Philippide, Edgar Allan Poe, Armando Palacio Valdes, Sammuel Pepys, Friedrich Schiller, William Shakespeare, Veronica Stanei, Robert Louis Stevenson, I. M. Stefan, Rabindranath Tagore, Elena Teodoreanu, Guyn Thomas, Claude Tillier, Luigi Ugolini, George Uscătescu, Vasile Voiculescu ș.a.
- Cântarea cântărilor (traducere de Ioan Alexandru)
- Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine (lucrare coordonată de Ioan Lupu și Cornelia Ștefănescu)
- Crestomație de literatura română veche (coordonatori: I.C. Chițimia și Stela Toma).
- Nuvele italiene din Renaștere, Editura pentru Literatura Universala, 1964
In memoriam
modificare- Omagiu acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga la 80 de ani; Volum îngrijit de Ileana Mihăilă, Ed. Roza Vânturilor, București, 2001
- Să nu pierdem verticala. Interviuri și dialoguri, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2013
- Zoe Dumitrescu-Bușulenga în conștiința critică a contemporanilor, de Silviu Mihăilă, Editura ASE, 2016
- Zoe Dumitrescu‑Bușulenga – Maica Benedicta - Contemporanii mei portrete, ed. a III-a, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2019
- Chipuri de lumină la Mănăstirea Văratec - convorbiri cu Fabian Anton, Ed. Vremea, București, 2018
- Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) – Oameni și întâmplări din Varatecul de altădată, Ed. Vremea, București, 2019
Cariera profesională
modificare- 1947 - 1948 - Președinte al Comitetului U.N.S.R. de la Institutul Pedagogic „Maxim Gorki“[12]
- 1948 - 1949 - Redactor la Editura de Stat
- Până în 1957, redactor la Editura pentru Literatură și cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu"
- 1948 - 1971 - asistent universitar, lector, conferențiar și profesor universitar (din 1971), șef al Catedrei de Literatură Universală și Comparată (din 1975) la Universitatea din București
- Din 1973, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu" din București
- Visiting Professor la Universitatea din Amsterdam (1972)[13]
- Membru corespondent al Academiei Române - 1 martie 1974
- Membru titular al Academiei Române - 22 ianuarie 1990
- Vicepreședintele Academiei Române (2 februarie 1990 - 18 februarie 1994)
- Președinte al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române
- Director al Școlii Române din Roma - (1991-1997)
- Membră în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (1973-1979)
- Membră a Academiei de Științe și Studii Europene din Franța
- Membră a Academia Europaea din Londra (1993).
Premii și distincții
modificare- Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România (1986, 1989)
- Premiul Herder (1988)[14]
- Premiul Adelaide Ristori (1993)
- Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[15]
- Ordine al Merito della Repubblica Italiana în grad de Comandor (1978) și în grad de "Grande Ufficiale" (1996)[16]
- Ordinul bulgar Sf. Metodiu și Chiril (1977)
- Ordinul național Pentru Merit[17], în grad de Ofițer (2003)
Note
modificare- ^ a b Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ a b Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Autoritatea BnF
- ^ a b http://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-s-a-transformat-criticul-literar-zoe-dumitrescu-busulenga-maica-benedicta-cea-deslusit-misterele-credintei-dumnezeu-1_55cf1a74f5eaafab2c8a2503/index.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Zoe Dumitrescu Buşulenga, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Album Academicum, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b ro Membrii ai CC al PCR
- ^ 13 iunie 1989, 13 iunie 2009, Lavinia Betea, Jurnalul Național, accesat la 19 septembrie 2013
- ^ „PORTRET: Zoe Dumitrescu – Bușulenga – intelectual luminos într-o lume decadentă. Un model al descoperirii esenței credinței”. Agenția de presă RADOR. . Accesat în .
- ^ coord. Păcurariu, Dim. (). Dicționar de literatură română. Scriitori, reviste, curente. Univers. p. 149.
- ^ Țarălungă, Ecaterina (2011). Enciclopedia identității românești. Personalități. pp.284-285
- ^ După 1989, amintindu-și de acest moment, de originea sa socială burgheză și de lupta anticomunistă a familiei sale, Zoe Dumitrescu-Bușulenga povestea: „Am terminat dreptul, am făcut și teza pe care nu am putut‑o susține, pentru că rușii cereau altceva decât ceea ce am făcut eu. Eu mă întemeiam în special pe bibliografie franceză și anglo‑saxonă și atunci am făcut filologia în același timp cu dreptul. Termin filologia anglo‑germană și critica de artă. Am dat licența, un Shakespeare, cu Levițchi, expert în shakespearologie, dar în anul 1947 ne‑am trezit că pierdem tot. Ni s‑au luat casele, pământurile, tata a pierdut și pensia, a trebuit să‑l ascund pentru că fusese subsecretar de stat în Guvernul Maniu din 1929, alt frate era considerat criminal de război, o soră a mamei avusese soțul împușcat de Securitate în munți și așa mai departe... Eu am rămas pur și simplu pe drum. Ce fac cu familia mea? Și atunci, cu altă prietenă a mea care acum e la Paris, Neli Comorovschi – ea făcuse italiana și engleza –, ne‑am hotărât să apucăm pe un alt drum. Nu aveam altă ieșire, era singura. Se înființase atunci Institutul Maxim Gorki, unde puteai să intri, nu te întreba nimeni nici de origine, nu‑ți cerea nimeni biografia, dimpotrivă, nu trebuia să spui ce studii ai, pentru că alții nu aveau studii”.Dumitrescu-Bușulenga, Zoe (). Să nu pierdem verticala. Mănăstirea Putna: Editura Nicodim Caligraful. p. 53.
- ^ Sasu, Aurel (). Dicționarul biografic al literaturii române. 1: A-L. Pitești: Paralela 45. pp. 539–540.
- ^ Florica Dobre (ed.) (). Membrii C. C. al P. C. R.: 1945-1989. București: Editura Enciclopedică. ISBN 973-45-0486-X.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 634.
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 187.
- ^ Cancelaria Ordinelor - Cetățeni români și străini decorați cu Ordinul național Pentru Merit, presidency.ro, accesat 2010-08-18
Lectură suplimentară
modificare- Marcu, George; Ilinca, Rodica. Dicționarul personalităților feminine din România. București: Editura Meronia, 2009 ISBN 9737839552;
- Ștefănescu, Alex. Istoria literaturii române contemporane: 1941 - 2000. București: Mașina de scris, 2005 ISBN 973-8491-21-5;
- Protagoniști ai vieții publice: decembrie 1989 - decembrie 1994. vol. 1. București : „Rompres”, 1994
Legături externe
modificare- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – D
- Programul Efigii, coord. Artur Silvestri: Zoe Dumitrescu-Bușulenga
- Romania online: Famous Romanians from A to Z: Zoe Dumitrescu Bușulenga Arhivat în , la Wayback Machine.
- Zoe Dumitrescu-Busulenga l-a salvat pe tanarul poet Ioan Alexandru Arhivat în , la Wayback Machine., 13 mai 2006, România liberă
- Academicianul Zoe Dumitrescu Bușulenga a murit, 5 mai 2006, Amos News
- Zoe Dumitrescu Busulenga, pe ultimul drum, 8 mai 2006, Evenimentul zilei
- DE LA ACAD. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA LA MAICA BENEDICTA, fundatiamaicabenedicta.ro
Interviuri
- O lume fara radacini este o lume fara morala, 27 mai 2008, CrestinOrtodox.ro
- Un om credincios poate sa faca lumina intr-un loc intunecat, 25 iulie 2012, Radu Comanescu, CrestinOrtodox.ro