Groznița, Briceni

sat din raionul Briceni, Republica Moldova
(Redirecționat de la Groznița)
Groznița
—  Sat  —
Groznița se află în Moldova
Groznița
Groznița
Groznița (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 48°15′36″N 27°14′14″E / 48.26°N 27.2372222222°E48°15′36″N 27°14′14″E / 48.26°N 27.2372222222°E

Țară Republica Moldova
RaionBriceni
ComunăMihăileni

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-4727[1]
Prefix telefonic247

Prezență online

Groznița este un sat din cadrul comunei Mihăileni din raionul Briceni, Republica Moldova.

Date statisticeModificare

  • Distanța pînă la centrul comunal (Mihăileni) - 1,5 km, pînă la centrul raional (Briceni) - 27 km, pînă la st. c. f. Ocnița - 38 km, pînă la Chișinău - 202 km.
  • Populația - 345 de oameni.
  • Școală primară, bibliotecă, oficiu poștal, magazin mixt.

Istoria satuluiModificare

O primă mențiune despre s. Groznița o aflăm în fondurile Arhivei de stat și ea indică data de 24 oct. 1832. Sătucul, desigur, era foarte mic, cele cîteva familii cu care a fost atestat ca localitate își depănau traiul în liniște, fără a se manifesta prin evenimente deosebite, fără a lăsa urme cît de cît vizibile în canavaua istoriei. Așa cum o mai făceau și satele din vecinătate Bălcăuți, Hincăuți, Rotunda, Mihăileni, Halahora de Sus.

De altfel, tot așa își duce traiul Groznița și în zilele noastre. Situat pe malul drept al unui mic afluent al Racovățului, sătucul înfruntă cu dîrzenie greutățile timpului și se încălzește în speranța unei vieți mai decente. Relieful e deluros, dar solurile de cernoziom au humus destul și, dacă sunt lucrate cu rîvnă, de obicei, recompensa e cea așteptată. Cea mai impunătoare altitudine e dealul dinspre Bălcăuți: 264 m deasupra nivelului mării. Are șosea bună spre Bălcăuți și, pe lîngă Mihăileni, spre traseul de importanță internațională Chișinău-Cernăuți.

Dar să revenim la istorie, cu toate că ea pentru Groznița e mică și foarte săracă în documente scrise. Arheologii însă citesc istoria și din altfel de documente. În împrejurimile Grozniței, de exemplu, atenția lor a fost atrasă de movilele mari, înalte de 8–10 m, de pămînt - peste 20 la număr, ridicate cu mult înainte de apariția satului, cu multe veacuri în urmă. S-au dat lupte pe aici între băștinași și nohaici, care le prădau avutul. Războinicii răpuși erau înmormîntați sub acești tumuli.

După prima mențiune următoarea intervine abia la 24 apr. 1902. Din ea aflăm că preotului Arefa Batițchi de aici i se conferă Crucea cu diamante a Sinodului. Chiar și în listele recensămîntului din 10 noiem. 1940 Groznița e înscrisă ca un mic sătucean. Războiul, totuși, nu-l ocolește nici pe el. Sunt mobilizați toți bărbații, care puteau ține arma în mîini. 39 de bărbați dintr-un sat mic e mult prea mult. Trec însă cîțiva ani și se abate o altă năpastă pe oamenii istoviți de război și foamete - colectivizarea. Ziarul republican "Sovetskaia Moldavia" redă întemeierea kolhozului "Lenin" din Groznița ca o mare "bucurie" pe capul localnicilor. Nu rămîne în urmă cu odele sale nici "Moldova Socialistă".

Recensămînturile din 1979 și 1989 înregistrează 470 de locuitori (226 de bărbați și 244 de femei) și, respectiv, 436 de locuitori (196 de bărbați și 240 de femei). Kolhozurile din Groznița, Halahora de Sus și Mihăileni se contopesc în kolhozul "Kotovski" cu sediul în Halahora de Sus. Cultivă cereale, culturi tehnice, fructe și legume. Cînd vine, totuși, anul 1991, sătucul nu susține hotărîrea de a nu participa la referendumul cu privire la păstrarea Uniunii RSS. În 2004 satul întrunea 345 de oameni.

La hotarul dintre milenii cei mai vîrstnici oameni de aici erau Petru Țîmbalistîi, 83 de ani, Achilina Țîbuleac, 82 de ani, Aculina Coman, Maria Beileșin și Măria Goncear, 81 de ani. Satul avea 54 de fîntîni.

NoteModificare

  1. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în . 

BibliografieModificare