Gușa-porumbelului

Stare de conservare
Gușa-porumbelului

risc minim de dispariție^[1]
Clasificare științifică
Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Plantae
Subregn	Viridiplantae
Infraregn	Streptophyta
Diviziune	Tracheophytes
Subdiviziune	Spermatophytes
Ordin	Caryophyllales
Familie	Caryophyllaceae
Subfamilie	Caryophylloideae
Trib	Sileneae
Gen	Silene
Nume binomial
Jordi Darnaculleta
Garcke, 1869
Sinonime
Silene inflata Sm.
Modifică date / text

Gușa-porumbelului (Silene vulgaris) este o specie de plante din genul Silene din familia Caryophyllaceae. Este nativă Europei, unde este consumată ca hrană în unele părți, dar este larg răspândită și în America de Nord, unde este o apariție obișnuită în pajiști sălbatice, păduri deschise și câmpii^[2].

Gastronomie

Bucătărie Manchego: tocană de năut și gușa-porumbelului (Potaje de garbanzos y collejas)

Lăstarii și frunzele sunt folosite ca hrană în unele țări din regiunea mediteraneană^[3]. Frunzele pot fi consumate și crude în salate. Frunzele mai bătrâne sunt de obicei consumate fierte sau prăjite, sotate cu usturoi și în omlete.

Creta și Cipru

În Creta este numit agriopapoula (Αγριοπάπουλα), iar localnicii mănâncă frunzele și mugurii rumenite în ulei de măsline^[4].

În Cipru este consumată atât de mult încât, în ultimii ani, a început a fi cultivată și vândută în magazine. Două nume comune cipriote sunt tsakrostoukkia și strouthouthkia (στρουθούθκια).

Italia

În Italia, frunzele acestei plante pot fi utilizate ca ingredient în risotto. Aici este cunoscută sub numele de sculpit, stridolo sau ca denumirea științifică veche Silene inflata, precum și s-ciopetin, sau grixol în Veneto, și nenkuz, sau sclopit în Friuli.

Spania (La Mancha)

Pe vremuri, în regiunea La Mancha din Spania, unde frunzele de gușa-porumbelului sunt apreciate culinar, existau oameni, cunoscuți sub numele de „collejeros”, care culegeau și vindeau aceste plante. Frunzele sunt mici și înguste, așadar este nevoie de multe plante pentru a obține o cantitate considerabilă.

În La Mancha, frunzele de gușa-porumbelului, cunoscute sub numele de „collejas”, sunt utilizate în principal pentru a pregăti un fel de mâncare numit gazpacho viudo (gazpacho văduv). Lista de ingrediente conține lipii, numite tortas de gazpacho, și o tocană pregătită cu frunze de gușa-porumbelului^[5]. Alte feluri de mâncare preparate cu aceste frunze în Spania sunt „potaje de garbanzos y collejas”, „huevos revueltos con collejas” și „arroz con collejas”.

Note

^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ Bladder Campion Arhivat în 23 aprilie 2014, la Wayback Machine., Prov. of Ontario
^ Fernald, Merritt Lyndon; Alfred Charles Kinsey; Reed C. Rollins (1996). „Bladder-Campion, Maiden's Tears, Snappery, Silene Cububalis (or latifolia)”. Edible Wild Plants of Eastern North America. New York City: Dover Publications. pp. 193–194. ISBN 0-486-29104-9. OCLC 33666218. Accesat în 23 februarie 2009.
^ Kleonikos G. Stavridakis, Κλεόνικος Γ. Σταυριδάκης (2006). Wild edible plants of Crete - Η Άγρια βρώσιμη χλωρίδα της Κρήτης. Rethymnon Crete. ISBN 960-631-179-1.
^ Gazpacho viudo recipe

[2293e90c87a0a01555698b508382a34a-1] The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

[2] Bladder Campion Arhivat în 23 aprilie 2014, la Wayback Machine., Prov. of Ontario

[3] Fernald, Merritt Lyndon; Alfred Charles Kinsey; Reed C. Rollins (1996). „Bladder-Campion, Maiden's Tears, Snappery, Silene Cububalis (or latifolia)”. Edible Wild Plants of Eastern North America. New York City: Dover Publications. pp. 193–194. ISBN 0-486-29104-9. OCLC 33666218. Accesat în 23 februarie 2009.

[4] Kleonikos G. Stavridakis, Κλεόνικος Γ. Σταυριδάκης (2006). Wild edible plants of Crete - Η Άγρια βρώσιμη χλωρίδα της Κρήτης. Rethymnon Crete. ISBN 960-631-179-1.

[5] Gazpacho viudo recipe

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]