Hîrtopul Mare, Criuleni
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Hîrtopul Mare | |
| — Sat-reședință — | |
  Hîrtopul Mare Hîrtopul Mare (Moldova) | |
| Coordonate: 47°13′44″N 28°56′39″E / 47.2288888889°N 28.9441666667°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Criuleni |
| Comună | Hîrtopul Mare |
| Atestare | 1821 |
| Altitudine | 205 m.d.m. |
| Populație (2001) | |
| - Total | 3.900 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-4824 |
| Prefix telefonic | 248 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Hîrtopul Mare este un sat din cadrul comunei cu același nume din raionul Criuleni, Republica Moldova.
Istorie Modificare
Hîrtopul Mare s-a numit la început Cotelnicii, adică satul neamului lui Cotelnic, de la numele căruia își preluă denumirea și pârâul din apropiere. De fapt, denumirea „Hîrtop” (Mare și Mic) apare în actele scrise în ultimii ani de viață ai lui Ștefan cel Mare: în iulie 7009 (1501) prin carte domnească, donitorul îl miluiește pe panul Iancovici spătarul, fiul boierului Gligorașco Iancovici, vornic de Suceava: „I-am dat și I-am întărit averea sa în țara noastră Moldova, ocina tatălui său, satul Ișnovăț ce este la nord de Hotcăuți”. Și mai jos, pentru prima dată, apare cuvântul „Hîrtop” (fără specificare că e localitate populată).
De regulă, în Moldova, denumirile de sate provin de la numele primului stăpân al locurilor, precum este și cazul satului Cotelnicii. Însă, cu timpul, relieful specific al acestei părți își pune amprenta și asupra denumirii: pe locul Cotelnicilor apare Hîrtopul (Hîrtopul Mare), ca mai apoi, la 2 km, să apară și Hîrtopul Mic.
Arhiva Consistoriei eparhiale din Basarabia înregistrează un litigiu între căpitanul Gavril Terente, proprietar la Hîrtop, și protoiereul ținutului Orhei, Costin, cu privire la schitul de călugărițe de la Hîrtop. Căpitanul a cerut desființarea schitului, deoarece era situat pe moșia sa. La 1812, Consistoria acceptă cererea și mută călugărițele la mănăstirea Hirova. Pe locul fostului schit a apărut satul Hîrtopul Mic (la începutul secolului al XIX-lea se numea și satul Schit).
Demografie Modificare
Cultivarea cartofului este ocupația de bază a locuitorilor, în paralel cu vița de vie, porumbul și alte cereale.
În apropierea comunei s-a creat o stațiune de odihnă denumită „Satul moldovenesc”, alcătuită din șase căsuțe, în stil românesc medieval, acoperite cu paie. Aici a avut loc în anul 2002 primul Festival Internațional al Clopotarilor din sud-estul Europei, „Clopotarul Terrei”. În același an s-au făcut investiții în această bază de odihnă, pentru a crea condiții optime turiștilor, care pot pescui somni africani în cele trei lacuri artificiale.
Sport Modificare
Pe plan sportiv, comuna este reprezentată de echipa de fotbal Real-Succes, care în sezonul 2010–2011 a devenit campioana raionului Criuleni.
Personalități Modificare
- Boris Arventiev (1900 - 1984) - chimist, cercetător și profesor universitar