Haig Acterian

jurnalist român
Haig Acterian

Regizorul Haig Acterian
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Constanța, România Modificați la Wikidata
Decedat (39 de ani)[1] Modificați la Wikidata
capul de pod Kuban⁠(d), RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Frați și suroriJeni Acterian
Arșavir Acterian
Căsătorit cuMarietta Sadova
Cetățenie Regatul României Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, scriitor, regizor, politician, cronicar de teatru
Limbi vorbitelimba armeană
limba română[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numepseudonimul Mihail
EducațieConservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, Studiourile Cinecittà
Alma materUniversitatea din București
Colegiul Național „Spiru Haret” din București  Modificați la Wikidata
OrganizațieTeatrul Național „Ion Luca Caragiale”[*]  Modificați la Wikidata
Lucrări remarcabilePrima monografie William Shakespeare scrisă și publicată în limba română
Cunoscut pentru1. Primul regizor diplomat de film din România
2. A fost unul dintre cei mai prestigioși cronicari teatrali interbelici
Partid politicPartidul Comunist Român, Mișcarea Legionară

Haig Garabet Acterian (n. , Constanța, România – d. , capul de pod Kuban⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un poet, scriitor, regizor și om de teatru român de origine armeană.

Biografie modificare

Este primul născut dintre frații Acterian, un faimos regizor din perioada interbelică, fiind fratele lui Arșavir Acterian și al lui Jeni Acterian. A fost coleg cu Mircea Eliade la Liceul Spiru Haret din București și este unul dintre personajele din „Romanul adolescentului miop”.

A debutat cu versuri, semnate cu pseudonimul Mihail, în revista Vlăstarul a Liceului Spiru Haret, editată chiar de viitorul istoric al religiilor, Mircea Eliade. S-a căsătorit cu actrița de dramă Marietta Sadova, de la Teatrului Național din București. Deși era tentat inițial să dea examen de admitere la Conservator și să studieze muzica, se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, pe care îl absolvă cu brio. Examenul de absolvire l-a reprezentat un rol în piesa lui Adrian Maniu „Meșterul Manole”.

Teatrul și filmul. Regizor, cronicar dramatic, monograf modificare

Haig Acterian va deveni ulterior primul regizor diplomat de film din România, după ce a urmat un curs de specializare la Roma, în studiourile Cinecittà. A corespondat cu Edward Gordon Craig, un regizor și teoretician al teatrului modernist englez, considerat unul din părinții teatrului modernist european. A scris mai multe cărți de teatru, precum: „Pretexte pentru o dramaturgie românească” cu o prefață de Edward Gordon Craig (Vremea, 1936), „Gordon Craig și ideea în teatru” (Vremea, 1936), „După un veac de teatru românesc”, (Bucovina, 1937), „Organizarea teatrului” (Bucovina, 1938), „Limitele artei”, (Atelierele Grafice Luceafărul, 1939).

Alături de colegii săi de generație, Mihail Sebastian și Camil Petrescu, cu care împărtășea interesul pentru Craig și teatrul experimental sau de avangardă, a fost unul dintre cei mai prestigioși cronicari teatrali interbelici. Este autorul primei monografii „Shakespeare” (Ed. Fundațiilor Regale, 1938), scrisă și publicată în limba română.

Afilieri politice modificare

Potrivit scriitorului Mihail Sebastian (Jurnal), „în 1932, Haig era comunist”, calitate în care a colaborat la revista Bluze albastre, principalul săptămânal al Partidului comunist. Însă în 1936 a trecut la extrema opusă, probabil sub influența lui Mihail Polihroniade, devenind membru al Mișcării Legionare.

A deținut funcția de director al Teatrului Național din București în timpul participării la guvernare a legionarilor. După ce armata, la ordinele generalului Antonescu, a zdrobit rebeliunea legionară, Acterian a fost întemnițat în penitenciarul de la Lugoj, unde a reușit să finalizeze în anii 1941-1943 cea de-a doua monografie despre Molière, publicată însă abia după 1989.

La intervenția soției sale - actrița Marietta Sadova, fostă soție a scriitorului Ion Marin Sadoveanu și membră a mișcării legionare [3] - pe lângă regele Mihai I, Acterian a fost eliberat din detenție și trimis pe frontul de est, unde a căzut la Kuban, la 8 august 1943. După moartea lui, Marietta Sadova nu s-a recăsătorit.

Opera modificare

Sub pseudonim modificare

  • Mihail, Agonia, 1929, versuri
  • Mihail, Urmare, 1936, versuri

Sub nume propriu modificare

  • Haig Acterian, Dragoste și viață în lumea teatrului, Buc., Arta Grafică, 1994
  • Haig Acterian, Gordon Craig și ideea în teatru, Ed. Vremea 1936
  • Haig Acterian, Pretexte pentru o dramaturgie românească, cu un cuvânt înainte de Gordon E. Craig, București, Ed. Vremea, 1936
  • Mihail, Urmare, versuri, București, Institutul de arte grafice, 1936
  • Haig Acterian, După un veac de teatru românesc, Ed. Bucovina, 1937
  • Haig Acterian, Shakespeare, București, Ed. Fundațiilor Regale, 1938
  • Haig Acterian, Organizarea teatrului, Ed. Bucovina, 1938,
  • Haig Acterian, Limitele artei
  • Haig Acterian, Cealaltă parte a vieții noastre, Iași, Institutul european, 1991
  • Haig Acterian, Moliere
  • Haig Acterian, Scrieri despre teatru - publicistica

Note modificare

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ „Marietta Sadova, de la legionarism la proletcultism | Historia”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Zigu Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1995
  • Mircea Eliade, Corespondență. Asia, Europa, America, vol. 1, scrisoarea către Emil Botta, Editura Humanitas, 1999
  • Mircea Eliade, Memorii, două volume, 1991 (autobiografia sa)
  • Florin Faifer, "Un destin fără șansă" în volumul Pluta de naufragiu, Editura Cronica, Iași, 2002

Legături externe modificare