Hans Fackelmann

arhitect român
Hans Fackelmann
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Macea, România Modificați la Wikidata
Decedat (45 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Timișoara, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania[1]
 România[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBanat[1] Modificați la Wikidata

Hans Fackelmann (n. 24 noiembrie 1933, Macea, România – d. 30 iulie 1979, Timișoara) a fost un arhitect și conferențiar universitar[2] român de origine germană, făcând parte din grupul etnic al șvabilor din Banat. Ca arhitect s-a identificat cu perioada de înflorire a arhitecturii postbelice din România, proiectând timp de 20 de ani, împreuna cu soția sa Aurelia (1933-1991), arhitectă și ea, numeroase clădiri cu estetică funcționalistă în România.[2]

După absolvirea Liceului Moise Nicoară din Arad, H. Fackelmann a urmat studiile de arhitectură la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București între anii 1953 la 1958. După terminarea studiilor s-a angajat la Institutul de proiectare "IPROTIM" din Timișoara, activând până în 1970 când s-a transferat la Departamentul de arhitectură și sistematizare a Facultății de Construcții a Institutului Politehinic Traian Vuia din Timișoara.

Activitate

modificare

1958–1959 - Pavilion al Spitalului din comuna Bozovici, județul Caraș Severin;

1960–1961 - Planurile pentru Universitatea de Vest din Timișoara (ca șef de proiect), finalizată în 1965, clădirea fiind considerată printre primele construcții moderne din România;

1967–1968 - Sediul administrativ al Hidrocentralei „Porțile de Fier” din Drobeta-Turnu Severin;

1967–1969 - Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara, în colaborare cu soția sa, arhitecta Aurelia Fackelmann;

1968–1969 - Studii preliminare pentru realizarea Institutului Agronomic din Timișoara, lucrare continuată și terminată de soția sa, Aurelia Fackelman în 1978;

1970–1976 - Ansamblul Bisericii romano-catolice „Neprihănita Zămislire” din Orșova, monument istoric (MH-II-m-B-10371), la care a colaborat cu inginerul constructor Victor Gioncu (1933-2013), sculptorul Péter Jecza și pictorul Gabriel Popa (1937–1995, pentru Calea Crucii).[3]

Biserica de rit catolic din Orșova a fost ridicată în vremea comunismului după ce fostul lăcaș de cult s-a acoperit de ape, în timpul construcției barajului de la Porțile de Fier I. Având în vedere că la acea dată, în Orșova exista o puternică comunitate de catolici (germani, unguri și cehi), regimul comunist a permis în mod excepțional ridicarea unei noi biserici cu finanțare exclusivă din Germania.[4]

1972–1973 - Atelierul școală al Facultății de Construcții din Timișoara;

1976–1979 - Biserica romano-catolică din Dumbrăvița, județul Timiș.[5][6]

Premii și distincții[5]

modificare

1964 - Premiat de Comitetul de Stat pentru Construcții pentru realizarea proiectului Universitatea din Timișoara;

1967 - Premiat de Uniunea Arhitecților pentru realizarea proiectului Universitatea din Timișoara;

1970 - Mențiune de creație acordată de Uniunea Arhitecților pentru lucrarea Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara, realizată în colaborare cu arh. Aurelia Fackelmann.

Sala de concerte a Liceului de Muzica a fost gândită ca un fotoliu imens care să reunească întreg publicul sub o cupolă comună și deține o acustică deosebită. Yehudi Menuhin, cu ocazia înregistrărilor din 1969, a considerat acustica, pentru vremea respectivă, ca fiind cea mai bună din Europa.[7]

Începând cu anul 1970 Hans Fackelmann a fost conferențiar la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Traian Vuia din Timișoara, prilej de formare a unei generații întregi de arhitecți. Asociația Arhitecților din România l-a numit vice-președinte între anii 1970–1979.

  1. ^ a b c d e f archINFORM, accesat în  
  2. ^ a b Mihai Opriș. „În traducere, Fackelmann înseamnă «bărbat făclie»”. Accesat în . 
  3. ^ Marius Miclăuș. „Fackelmann-Biserica Catolica Orsova 1976”. Accesat în . 
  4. ^ http://www.edition-musik-suedost.de/html/orschowa.html
  5. ^ a b Vlad Gaivoronschi. „HANS FACKELMANN 1933 – 1979”. Accesat în . 
  6. ^ Redacția. „Parohia romano-catolică din Dumbrăvița - Istoric”. Accesat în . 
  7. ^ Lucian Bureriu. „La San Francisco, în căutarea lui Yehudi Menuhin și George Enescu”. Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Bica, Smaranda Maria, Biserici ale secolului 20, Editura Mirton, Timișoara, 2004.
  • Constantin, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986.
  • TVRTimișoara, video youtube, 16 ianuarie 2020.