Heinrich Alperin
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Heinrich Alperin | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Craiova, România |
| Decedat | (80 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Religie | iudaism |
| Ocupație | rabin |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Heinrich Abraham Haim Alperin (n. , Craiova, România – d. , București, România) a fost un rabin român, unul din conducătorii spirituali ai comunității evreiești din București.
Biografie
modificareHeinrich Alperin s-a născut în 1877 la Craiova în familia lui Zalman Alperin si a lui Eva (Hava), născută Herșcovici.[1] A studiat la liceul Carol I din Craiova, apoi la Seminarul rabinic din Viena, pe care l-a terminat cu magna cum laude. În paralel, a studiat literele și filozofia la Universitatea din Viena. Lucrarea sa de doctorat în filozofie în 1907 s-a intitulat "Das Willensprimat bei Malebranche und Spinoza in ihrer Psychologie des Willens" (Primatul voinței în psihologia voinței a lui Malebranche și Spinoza). Din 1907 rabinul dr.Alperin a predat literatura în cadrul unui seminar la Universitatea din București și la un liceu. Un timp a fost director al școlii elementare evreiesti „Roman Ronetti” si profesor de limba si literatura română la gimnaziul evreiesc „Cultura” din capitala României. Din anul 1908 vreme de multi ani a fost rabin si predicator (Darșan) la Sinagoga Mare din București, până când a demisionat, în urma unui conflict cu comitetul director al sinagogii și s-a transferat la Templul Unirea Sfântă din București (Ahdut Hakodesh). La Sinagoga Mare i-a succedat rabinul dr.Meyer Abraham Halevy. Când acesta a fost angajat la Templul Coral din București, Alperin a revenit la Sinagoga Mare, unde a slujit până la sfârșitul vieții. În vremea regimului militar-fascist al lui Ion Antonescu la 1 aprilie 1943 rabinul Alperin, care domicilia pe strada Spătarului 3 la București, s-a numărat le lista personalităților evreiești amenințate cu execuția în caz că cei de „rasa” lor va dăuna statului român. [2] După război, la 29 martie 1947 s-a înființat la București Asociația rabinilor și a deservenților de cult mozaic, avand ca vicepreședinte pe rabinul Alperin. Organizația nu a supravietuit multa vreme din cauza înscăunarii regimului comunist în România.
Viața privată
modificareRabinul Alperin a fost casatorit cu Ernestina și a avut trei copii - o fiică și doi fii, dintre care unul, Siegfried Alperin, a fost prim violonist al Operei din Tel Aviv. Fiul acestuia din urmă, Yoram Alperin este violoncelist si a fost membru în Orchestra Filarmonica din Tel Aviv. [3]
Surse bibliografice
modificare- Lucian-Zeev Herșcovici, Baruch Tercatin - Entziklopedia layahadut Romania bameot 16-21, Institutul Harav Kook, Ierusalim ,2012
(în ebraică - Enciclopedia iudaismului din România în secolele al XVI-lea-al XXI-lea) vezi - de aceiași autori - Prezențe rabinice în perimetrul românesc - Secolele XVI - XXI -Hasefer, București, 2008,