Henri Catargi

Date personale
Henri Catargi
Născut	6 decembrie 1894 București, România
Decedat	19 iulie 1976, (82 de ani) București, Republica Socialistă România
Părinți	ambassador Henri Catargi[*]^[2]
Căsătorit cu	Valentina Boambă
Cetățenie	România
Ocupație	pictor
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Domeniu artistic	pictură
Studii	Academia de Arte Libere din București Facultatea de Drept Sorbona Academia Julian Academia Ranson
Pregătire	Gheorghe Petrașcu, Jean Al. Steriadi
Mișcare artistică	romantism, realism, avangardism
Opere importante	„Natură statică în fața ferestrei”
Influențat de	Nicolas Poussin, Theodor Pallady
Premii	Artist al Poporului Premiul de Stat (1962)^[1]
Modifică date / text

Henri Catargi (n. 6 decembrie 1894, București – d. 19 iulie 1976, București) a fost magistrat (nepracticant), artist vizual român, pictor de avangardă, modernist, iar, spre sfârșitul carierei a realizat lucrări în stilul realismului socialist.

Biografie

Familie

Henri H. Catargi era fiul^[3] juristului Henri Catargi (1860–1944), director al Băncii Naționale a României, mareșal al Palatului Regal în anii 1915-1920 și ministru plenipotențiar al României la Bruxelles (1920-1929)^[4]. Mama sa, Ecaterina Lămotescu, a fost fiica ofițerului Nicolae Lămotescu (1833–1874)^[5].

Educație

Henri H. Catargi a urmat liceul la Paris, și, deoarece tatăl său i-a condiționat studiul picturii de absolvirea unei facultăți practice iar astfel și-a luat licența în drept la Sorbona.^[6]

Arta sa în România Mare

La revenirea în țară, a frecventat Academia Liberă de Pictură, avându-i ca profesori pe Gheorghe Petrașcu și pe Jean Al. Steriadi. În 1920 s-a reîntors la Paris, pentru a studia la Academia Julian. Acolo i-a cunoscut pe pictorii postimpresioniști francezi Édouard Vuillard, Paul Sérusier, pictorii Felix Vallotton, Maurice Denis, dar și pe Theodor Pallady, care a avut o mare influență asupra creației sale.^[6]

Prima expoziție personală a pictorului a avut loc la Paris, în 1922, după care artistul a început să își câștige faima atât în Europa, cât și în România, expunând la București, dar și la Moscova, Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra și Tokyo.^[7]

După 23 august 1944

Arta lui Catargi a evoluat într-un mod destul de puțin obișnuit, lucrările din prima perioadă de creație au fost lucrări care țin mai mult de avangardă decât de modernism. Spre sfârșitul vieții, împins de nevoile materiale, a început să picteze în manieră realistă personaje în costume naționale, cu broboade, bibliotecare, reușind să se adapteze într-un mod superior tuturor condițiilor impuse de ideologie^[8] după cum se solicita în perioada regimului comunist.

Titluri, ordine

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pictorului Henri Catargi i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.^[9]

A fost distins cu Ordinul Muncii clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.^[10]

Note

^ HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962, lege5.ro, accesat 2016-12-31
^ Genealogics
^ Vișan-Miu, Tudor (2022). Mareșalii palatului. Demnitari ai Curții regilor României, 1866–1947. Corint Books. p. 94-95.
^ Vișan-Miu, Tudor (2022). „8. Henri Catargi (1860–1944)”. Mareșalii palatului. Demnitari ai Curții regilor României, 1866–1947. Corint Books. p. 92-99.
^ Rădulescu, Mihai Sorin. „În jurul genealogiei lui Barbu Brezianu (I)”. Studii și Cercetări de Istoria Artei. Artă plastică (SCIAAP) (4/2014): 150.
^ ^a ^b Moștenirea unui mare pictor
^ Vă mai amintiți de... Henri Catargi
^ Henri Catargi, un pictor căruia criticii nu aveau ce să-i reproșeze
^ Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, pentru conferirea de titluri unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 2.

Legături externe

Maria-Magdalena Crișan: ARTE VIZUALE. Henri H. Catargi – demnitatea unei profesiuni, în revista Observator cultural, nr. 349 din 30 noiembrie 2006
Compendium.ro: Henri Catargi

Articole biografice

Vă mai amintiți de... Henri Catargi, 25 ianuarie 2011, Adevărul

Format:Realism socialist

[hcm281-1] HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962, lege5.ro, accesat 2016-12-31

[15a9ce51b7f50b2dcbf2a7823d47b1e9-2] Genealogics

[3] Vișan-Miu, Tudor (2022). Mareșalii palatului. Demnitari ai Curții regilor României, 1866–1947. Corint Books. p. 94-95.

[4] Vișan-Miu, Tudor (2022). „8. Henri Catargi (1860–1944)”. Mareșalii palatului. Demnitari ai Curții regilor României, 1866–1947. Corint Books. p. 92-99.

[5] Rădulescu, Mihai Sorin. „În jurul genealogiei lui Barbu Brezianu (I)”. Studii și Cercetări de Istoria Artei. Artă plastică (SCIAAP) (4/2014): 150.

[gds-6] Moștenirea unui mare pictor

[7] Vă mai amintiți de... Henri Catargi

[8] Henri Catargi, un pictor căruia criticii nu aveau ce să-i reproșeze

[9] Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, pentru conferirea de titluri unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.

[10] Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 2.

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]