Henric de Schweinfurt
Margraf de Nordgau
Date personale
Născut980 d.Hr. Modificați la Wikidata
Decedat (37 de ani)[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSchweinfurt Modificați la Wikidata
PărințiBerthold de Schweinfurt[*]
Eilika de Walbeck[*][3] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuGerberga[*][[Gerberga (German noble, (c. 970 – aft. 1036) daughter of Herbert of Wetterau and Irmtrud of Avalgau)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiOtto al III-lea de Suabia[4]
Iudita de Schweinfurt
Burchard I de Halberstadt[*]
Eilika de Schweinfurt[*]
Henric I de Schweinfurt[*][4] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurimargraf[1]
Familie nobiliarăLuitpoldingi

Henric de Schweinfurt (n. 980 d.Hr. – d. ) a fost margraf de Nordgau din 994 până în 1004.

Biografie

modificare

Henric a fost fiul margrafului Berthold al Mărcii Nordice și al soției sale, Eilika (Eiliswintha sau Eila) de Walbeck. Ascendența tatălui său nu este cunoscută cu certitudine, deși se pare că a fost unul dintre fiii ducelui Arnulf de Bavaria.

Henric a dobândit succesiunea asupra ținuturilor tatălui său după moartea acestuia din 980. Henric a devenit margraf (marchio) al Mărcii bavareze Nordgau în 994. În 1003 s-a revoltat împotriva regelui german Henric al II-lea revendicând Ducatul de Bavaria ce-i fusese promis și pe care regele nu i-l acordase. Acesta a susținut că bavarezii aveau dreptul de a-și alege ducele. Apoi Henric s-a aliat cu regii Boleslav I al Poloniei și Boleslau al III-lea al Boemiei, însă revolta stârnită a fost reprimată, el însuși fiind capturat și a rămas prizonier o perioadă de timp.[5] Regele a instaurat dieceza de Bamberg pentru preîntâmpinarea altor eventuale rebeliuni în regiune. Noua dieceză a preluat autoritatea laică asupra Mărcii de Nordgau.

În 1004, după insistențele corelate ale ducelui Bernard I de Saxonia și ale arhiepiscopului Tagino de Magdeburg a avut loc reconcilierea dintre Henric de Schweinfurt și regele Henric al II-lea. Înainte de a muri în 1017,[6] Henric de Schweinfurt a mai obținut câteva teritorii. El se află înmormântat la Schweinfurt.

Vărul său, cronicarul Thietmar de Merseburg, l-a numit pe Henric în cronica sa „gloria Franconiei răsăritene”.

Căsătorie și descendenți

modificare

Henric a fost căsătorită cu Gerberga, fiica unui anume Otto a cărui identitate este încă disputată. Din căsătoria lor au rezultat trei fii și două fiice:

  1. ^ Catalogul Bibliotecii Naționale Germane, accesat în  
  2. ^ „Henric de Schweinfurt”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ Genealogics 
  4. ^ a b The Peerage 
  5. ^ Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, pp. 168-169.
  6. ^ Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, p. 169.

Bibliografie

modificare
  • Timothy Reuter: Germany in the Early Middle Ages 800–1056, Editura Longman, New York, 1991.
  • Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, Editura Marix, Wiesbaden, 2006, ISBN: 978-3-86539-074-5.