Hetiur, Mureș

Hetiur, mai demult Hetur, Hetura (în dialectul săsesc Marembrich, în germană Marienburg, Meremberg, în maghiară Hétúr) este un sat ce aparține municipiului Sighișoara din județul Mureș, Transilvania, România.

Hetiur
—  sat  —
Hetiur Hetiur (România) Localizarea satului pe harta România
Coordonate: 46°16′05″N 24°46′00″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Mureș
Municipiu	Sighișoara
SIRUTA	114596
Atestare documentară	1301
Altitudine	398 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	703 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	545403
Prefix telefonic	+40 x65
Prezență online
GeoNames
Hetiur pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 Hetiur pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Așezare

Localitatea Hetiur este situată în partea sudică a județului, pe drumul european E60, la 9 km. distanță de municipiul Sighișoara, fiind o suburbie a acestuia.

Scurt istoric

Hetiur este o veche localitate săsească, prima atestare documentară datează din anul 1301. Denumirea de Hetiur, la origine maghiară, înseamnă, de fapt, "șapte stăpâni", satul a avut însă 21, așa cum spun localnicii.

Descoperirile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe teritoriul satului se menționează obiecte de bronz și monede de la împăratul Hadrian, între care una emisă între anii 119 - 121.

Din locuri neprecizate mai provin o brățară-spirală de argint cu extremități lățite și modelate în formă de capete de șerpi de tip dacic și două fibule de argint în formă de lingură, datate La Téne.

În secolul al XV-lea a fost construită biserica fortificată din Hetiur, ca biserică romano-catolică, în stil gotic, cu sanctuarul închis cu unghiuri multiple. Edificiul, devenit lăcaș de cult protestant, a suferit mai multe transformări în secolele al XVII-lea și al XIX-lea.

Localitatea Hetiur începând cu anul 1876 a aparținut districtului Eisabetopol din Comitatul Târnava Mică, apartenență care a încetat în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi.

Economie

Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, comerțul cu produse agricole și agroturismul.

Biserica „Buna Vestire”

Obiective turistice

• Biserica evanghelică-luterană fortificată, cea mai veche din sat, a fost sfințită cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, în secolul al XV-lea, iar Papa Martin al V-lea i-a făcut dezlegare, adică a renunțat la daniile pe care le primea de aici.
• Biserica ortodoxă, a fost construită în anii 1808-1809, și are hramul Buna Vestire, aici aflându-se și cel mai vechi iconostas din zona Târnavei Mari și Mici, dar cel mai de preț obiect din Biserică, este Icoana Maicii Domnului.

Bibliografie

• Județul Mureș, Monografie, A. Lupu, O. Marcu. Ed. Sport Turism București 1980
• Așezări rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa. ISBN 973-590-706-2
• Județul Mureș, I. Șoneriu, I. Mac. Ed. Academiei RSR București 1973

Imagini

• 
  Biserica „Buna Vestire”
• 
  Biserica „Buna Vestire” (monument istoric)
• 
  Nava spre iconostas
• 
  Clopotnița
• 
  Biserica evanghelică (monument istoric)
• 
  Altarul bisericii evanghelice
• 
  Amvonul
• 
  Ceea ce a mai rămas din orga construită de Samuel Friedrich Binder în 1850
• 
  Turnul-clopotniță

Legături externe

• ro Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
• ro Biserica Evanghelică^{[nefuncțională]}
• Informații despre fosta fortificație din localitate

Vezi și

• Biserica fortificată din Hetiur
• Biserica „Buna Vestire” din Hetiur
• Lista monumentelor istorice din județul Mureș
• Biserici fortificate din Transilvania