Hexan

compus chimic
Hexan
Hexane-2D-Skeletal.svg
Hexane-from-xtal-1999-at-an-angle-3D-balls.png
Hexane-3D-vdW.png
Denumiri
Alte denumirin-hexan
Identificare
Număr CAS110-54-3
ChEMBLCHEMBL15939
PubChem CID8058
Informații generale
Formulă chimicăC6H14
Aspectlichid incolor
Masă molară86,18 g/mol
Proprietăți
Densitate0,6548 g/mL
Starea de agregarelichidă
Punct de topire−96 până la −94 °C
Punct de fierbere68,5 până la 69,1 °C
Solubilitate9,5 mg/L
Mirosde petrol
Presiune de vapori17,60 kPa (la 20 °C)
Indice de refracție(nD)1,375
Pericol
F : InflamabilX : NocivN : Periculos pentru mediu
Inflamabil, Nociv, Periculos pentru mediu,
SGH02 : InflamabilSGH07 : Toxic, iritant, sensibilizant, narcoticSGH08 : Sensibilizant, mutagen, cancerigen, reprotoxicSGH09 : Periculos pentru mediul acvatic
Pericol
H225, H304, H315, H336, H361f, H373, H411,
NFPA 704

NFPA 704.svg

4
2
0
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Hexanul este un alcan cu șase atomi de carbon în moleculă și cu formula chimică C6H14. Termenul se poate referi la oricare dintre cei cinci izomeri structurali, sau la un amestec al lor; totuși, în nomenclatura IUPAC, termenul hexan face referire doar la izomerul normal-hexan (n-hexan), ceilalți patru fiind derivați metilați ai pentanului și butanului. Ciclohexanul nu este izomer cu hexanul.

Hexanii sunt componente importante din benzină. Toate sunt lichide incolore în condiții normale de temperatură și presiune, fără miros în stare pură, cu punctele de fierbere între 50 ° și 70 °C. Sunt folosiți de cele mai multe ori ca solvenți nepolari, fiind ieftini, relativ siguri, foarte nereactivi și ușor de evaporat.

ProducereModificare

Hexanii sunt produși de cele mai multe ori prin rafinarea țițeiului. Compoziția exactă a părților de hidrocarburi depinde de sursa de unde a fost colectat țițeiul, dar și de constrângerile rafinării.

ProprietățiModificare

FiziceModificare

Toți alcanii sunt incolori. [1][2] Punctele de fierbere ale diferiților hexani sunt oarecum similare și, la fel ca și în cazul alcanilor, scad odată cu creșterea numărului de ramificații. Punctele de topire sunt destul de diferite, și nu există o regulă generală pentru ele.[3]

Izomer Pct. de topire (°C) Pct. de fierbere (°C)
n-hexan −95,3 68,7
3-metilpentan −118,0 63,3
2-metilpentan (izohexan) −153,7 60,3
2,3-dimetilbutan −128,6 58,0
2,2-dimetilbutan (neohexan) −99,8 49,7

IzomeriModificare

Există cinci izomeri pentru n-hexan:

Nume comun Nume IUPAC Formula Formula structurală
normal hexan
n-hexan
hexan CH3(CH2)4CH3  
izohexan 2-metilpentan (CH3)2CH(CH2)2CH3  
3-metilpentan CH3CH2CH(CH3)CH2CH3  
2,3-dimetilbutan CH3CH(CH3)CH(CH3)CH3  
neohexan 2,2-dimetillbutan CH3C(CH3)2CH2CH3  

ReferințeModificare

  1. ^ „Organic Chemistry-I” (PDF). Accesat în . 
  2. ^ „13. Hydrocarbons | Textbooks”. Textbook.s-anand.net. Accesat în . 
  3. ^ William D. McCain (1990), The properties of petroleum fluids. PennWell. ISBN 0-87814-335-1

Vezi șiModificare