Hidrografia comunei Vulpeni

Subiectul articolului meu este...HIDROGRAFIA COMUNEI VULPENI, JUDEȚUL OLT Rețeaua hidrografică din zonă aparține bazinului Olteț. Teritoriul comunei Vulpeni este traversat de râurile Geamărtălui și Horezu care colectează întreaga rețea torențială a comunei. Râul Geamărtălui, afluent de dreapta al Oltețului, având ca punct de vărsare orașul Balș, are o lungime de 63 de km și își adună apele de pe o suprafață de 421 km2. Străbate comuna Vulpeni de la nord - vest spre sud - est trecând prin satele Plopșorelu, Prisaca, Tabaci, Pescărești și Gropșani. Are o ușoară pantă cu scurgere în partea superioară și o pantă mai accentuată în partea de sud, unde pârâul meandrează puternic în amonte de confluența cu pârâul Horezu. Râul Geamărtălui izvorăște din Dealul Muierii, având cota de izvor 320 m.d.m. și se varsă în Olteț la cota de vărsare 123 m.d.m. De la vărsare la izvor străbate județele Dolj și Olt trecând prin satele: Velești, Balota de Sus, Balota de Jos, Bușteni, Gaia, Murgași, Picăturile, Plopșorelu, Tabaci, Vulpeni, Gropșani, Găvănești, Dâmburile, Baldovinești. La ploile torențiale debitul său este sporit de torenții ce se reactivează pe pantele dealurilor. Râul Geamărtălui pe traseul său de la izvor spre vărsare primește afluenți de stânga: Bejaul, Găița, Mijlociul, Rogojina, Horezu, Strâmba și afluenți de dreapta: Gardu, Meiele, Breaza, Orga Mare, Comănița, Valea lui Dan, Leurda, Gruița, Valea Bisericii, Gorgota, Ungureni, Gubandru, Bălșița. Toate aceste văi torențiale colectează ogașele și ravenele ce s-au grefat pe pantele dealurilor. Pe teritoriul comunei Vulpeni râul Geamărtălui primește următorii afluenți de dreapta: - Pârâul Leurda ce are cota de izvor 219 m.d.m. se varsă pe teritoriul satului Tabaci în râul Geamărtălui la cota de vărsare 159 m.d.m. Acesta are ca afluent de stânga pârâul Ogrăzi (Tabaci) care izvorăște din Dealul Viilor la cota de izvor 198 m.d.m. - Pârâul Ogrăzi (Tabaci) se varsă în pârâul Leurda în satul Tabaci la cota de vărsare de 172 m.d.m.; - Pârâul Valea Satului sau Vulpeanca sau Gruița are o lungime de 9 km și o suprafață a bazinului de 16 km2 trecând prin satele Călinești, Gogoșești, Valea Satului și Cotorbești se varsă în Geamărtălui în satul Vulpeni la cota de vărsare de 156 m.d.m.. Are afluenți de dreapta Brașovu, Valea Gardului și Comarnica. - Pârâul Brașovu se varsă în Vulpeanca (Gruița) la Călinești la cota de vărsare 186 m.d.m. - Pârâul Valea Gardului se varsă în Vulpeanca (Gruița) în aval de satul Gogoșești la cota de vărsare 175 m.d.m. - Pârâul Comarnica se varsă în Vulpeanca (Gruița) în amonte de Valea Satului la cota de vărsare 174 m.d.m. - Pârâul Valea Gorgota izvorăște la cota de izvor 191 m.d.m. traversează satul Gropșani și se varsă în Geamărtălui la 147 m.d.m., în aval de Gropșani la o diferență de altitudine de 44 m; - Pârâul Valea Mierlei (Cârțofiei) traversează satul Gropșani și se vărsă în Geamărtălui pe teritoriul satului Gropșani. Afluenții ce îi primește Geamărtăluiul pe partea stângă și curg pe teritoriul comunei Vulpeni sunt: Rogojina, Gana, Dilia și Horezu. Rogojina izvorăște din Pădurea Starița la cota de izvor 223 m.d.m., curge pe teritoriul satului Prisaca și se varsă în Geamărtălui la cota de vărsare 160 m.d.m. cu o diferență de altitudine de 63 m. Gana străbate satul Prisaca și se varsă în Geamărtălui în satul Prisaca. Dilia străbate satele Simniceni și Prisaca și se varsă în Geamărtălui pe teritoriul satului Prisaca. Râul Geamărtălui la stația hidrologică de la Gropșani înregistrează un debit de 40, 3 mc/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 126 mc/s, iar nivelul maxim înregistrat a fost de 416 cm în data de 10.11.1989. Râul Horezu, afluent de stânga al râului Geamărtălui, are o lungime de 37 km și o suprafață a bazinului de 16 km2. Râul Horezu izvorăște din Dealul Olivoaia la cota de izvor 321 m.d.m. Se varsă în acesta pe teritoriul comunei Găvănești la 142 m.d.m. cu o diferență de altitudine de 179 m. Traversează satele Poienile, Înfrățirea, Săliște, Prejoi, Seculești, Gura Racului, Bulzești, Dobrețu, Horezu, Mardale, Broșteni. Pe tot parcursul său primește afluenți de stânga: Ruginoasa, Prădătorul, Răchita, Mătăsoaia, Dobrețu și afluenți de dreapta: Racul, Valea Mare, Valea Boului. Pe teritoriul comunei Vulpeni traversează satul Mardale unde primește ca afluent de dreapta Valea Boului la 154 m.d.m. Valea Boului izvorăște din Pădurea Eforiei. Străbate teritoriul comunei Vulpeni în cursul său inferior în zona de confluență cu Geamărtăluiul, meandrând puternic și creând o zona de luncă largă. Pânza de apă freatică în comuna Vulpeni, se află la adâncimi de 10-15 metri, mult mai aproape de suprafață în zona de luncă, și, mai adâncă pe terase și dealuri. Apa rezultată din topirea zăpezilor și din precipitațiile acumulate în timpul anului formau în trecut câteva bălți pe teritoriul comunei Vulpeni, cunoscute sub denumirile: Balta Sub Soțani, Balta Mâzganului, Fântâna Mare (La Aleșteu). În prezent Fântâna Mare (La Aleșteu) a fost amenajată de domnul Mandea Paul și transformată în 3 heleștee populate cu pești. Balta Sub Soțani a fost transformantă în teren de fotbal. Pe teritoriul Comunei Vulpeni există mai multe cișmele: cișmeaua lui Mateescu, cișmeaua lui Răduț, cișmeaua Preot Florescu, cișmeaua Maior Buzgurescu, cișmeaua Alimăneștenilor, cișmeaua Cepăreanu, în Gropșani, cișmeaua Mărculescu din Valea Satului, cișmeaua Iovulescu din Tabaci. În trecut, pe teritoriul Comunei Vulpeni existau lacuri ce în prezent au secat: lacul Sârcii în Pădurea Starița, lacul lui Mieiță la Pisc, lacul lui Bouleanu în Gurgota, lacul lui Pițigoi în Gurgota, lacul lui Roșu în Horezu. Heleșteele din trecut de pe teritoriul Comunei Gropșani erau: eleșteul lui Nicolaid, (făcut de boierul Nicolaid) în care se găsea mult pește, eleșteul lui Măzgan și Gugulan, care atunci când secau locuitorii cărau peștele ce avea un miros specific de nămol cu postăvile. Pe la 1900, satul Gropșani avea apă potabilă din 9 puțuri, din care apa se scotea cu ciutura. Pentru că nu se respectau măsurile igienice și murdăria se scurgea pe lanț în fântână, populația se îmbolnăvea des de dizenterie. În 1938 a existat în Gropșani o epidemie de dizenterie. Primul care s-a îmbolnăvit a fost locuitorul Marin Vivoran. În 10 zile boala s-a răspândit în tot satul ce se alimenta de la puțul Gugulan. La baza dealurilor au fost intersectate o serie de pânze freatice astfel încât au apărut o serie de izvoare, existând în fiecare sat câte unul. Alimentarea cu apă se face din fântâni și izvoare în toate localitățile fiind apă suficientă și corespunzătoare calitativ.