Hippoglossus hippoglossus

Cambula uriașă
Hippoglossus hippoglossus1.jpg
Stare de conservare
Status iucn3.1 EN ro.svg
specie în pericol[1]
Clasificare științifică
Supradomeniu[*]Biota
Supraregn[*]Eukaryota
RegnAnimalia
SubregnBilateria
Infraregn[*]Deuterostomia
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
Infraîncrengătură[*]Gnathostomata
Supraclasă[*]Actinopterygii
ClasăActinopteri
Subclasă[*]Neopterygii
Infraclasă[*]Teleostei
Supracohortă[*]Clupeocephala
Cohortă[*]Euteleosteomorpha
Subcohortă[*]Neoteleostei
Infracohortă[*]Eurypterygia
Diviziune[*]Acanthopterygii
Subdiviziune[*]Percomorphaceae
Serie[*]Carangaria
OrdinPleuronectiformes
Subordin[*]Pleuronectoidei
Secțiune[*]Ctenosquamata
Subsecțiune[*]Acanthomorphata
FamiliePleuronectidae
SubfamiliePleuronectinae
GenHippoglossus
Nume binomial
Hippoglossus hippoglossus[2]
L., 1758

Cambula uriașă[3] (Hippoglossus hippoglossus), cunoscută și sub numele de limbă-de-cal,[3] calcan-sfânt[3] și halibut[4] este o specie de pești osoși răspândită în Atlanticul de Nord.

Este cel mai mare pește din ordinul pleuronectiformilor (calcanilor)[5], putând să atingă lungimea de 4,7 m și greutatea de 320 kg. Forma corpului este plată, ochii aflându-se pe partea dreaptă, de culoare maronie-întunecată sau măslinie. Partea de jos este albă.

Este un pește bentonic, viețuind la adâncimi dintre 50 și 2000 m. Poate trăi până la 50 ani,[6] masculii ajungând la maturitate sexuală la 7-8 ani, femelele doar la 10-11 ani. Se hrănește cu alți pești și cu nevertebrate. La rândul său este mâncat de către pinipede și reprezintă hrana de bază a rechinului boreal.

Din cauza pescuitului excesiv populația sa s-a redus considerabil. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și Resurselor Naturale (IUCN) a clasificat cambula uriașă drept o specie pe cale de dispariție.[7]Datorită popularității sale pe plan gastronomic este crescută artificial în Norvegia, Islanda, Regatul Unit, Canada și Chile.[8]

NoteModificare

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2020.1[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  
  3. ^ a b c Gal, A.M. Dicționar gastronomic explicativ. București, Editura Gemma Print, 2003.
  4. ^ „Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Ordinul 171/2002 privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de pești și alte viețuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. Dată act: 19-apr-2002” (PDF). 
  5. ^ Chapleau, Francois & Amaoka, Kunio (1998). Paxton, J.R. & Eschmeyer, W.N. (eds.). Encyclopedia of Fishes. San Diego: Academic Press. xxx. ISBN 0-12-547665-5.
  6. ^ Bigelow, Henry B.; Schroeder, William C. (1953)."Atlantic halibut". Fishery Bulletin of the Fish and Wildlife Service. 53 (74): 249. Retrieved 2009-06-22.
  7. ^ Sobel, J. (1996). "Hippoglossus hippoglossus". The IUCN Red List of Threatened Species. 1996: e.T10097A3162182. https://doi.org/10.2305%2FIUCN.UK.1996.RLTS.T10097A3162182.en Downloaded on 26 March 2018.
  8. ^ Fisheries and oceans Canada. „Atlantic halibut”.