Horezu
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Horezu | |||
— oraș — | |||
![]() Mănăstirea Hurezi: biserica mare cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” | |||
| |||
Localizarea orașului pe harta României | |||
Localizarea orașului pe harta județului Vâlcea | |||
Coordonate: 45°8′36″N 23°59′30″E / 45.14333°N 23.99167°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
SIRUTA | 168041 | ||
Reședință | Horezu[*] | ||
Componență | |||
Guvernare | |||
- primar al orașului Horezu[*] | Nicolae Sărdărescu[*][3] ( PSD, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 117 km² | ||
Populație (2011)[1][2] | |||
- Total | ▼ 6263 locuitori | ||
- Densitate | 63 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 245800 | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Horezu este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitatea componentă Horezu (reședința), și din satele Ifrimești, Râmești, Romanii de Jos, Romanii de Sus, Tănăsești și Urșani.
IstoricModificare
Descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice din zona,, Ferigile de lângă Horezu au scos la iveală mărturii arheologice din secolele al IX-lea și al XIIl-lea privind localizarea unor așezări umane. De menționat faptul că ,,regiunea subcarpatică a actualei zone Horezu a făcut parte din ,, Cnezatul lui Farcaș, menționat documentar prin ,, Diploma regelui Bela al IV-lea al Ungariei.
Dezvoltarea așezărilor horezene este legată de traseele de transhumanță, de drumurile haiducilor care traversau zona, precum și de drumul sării care ,, pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de Jos și din Horezu continua către Slătioara și ajungea la Cernești".
Localitate, astăzi orașul Horezu, este atestat documentar într-un hristov aparținând domnitorului Vlad Călugărul din anul 1487, care pomenea de ,, satul Hurez.
Denumirea actuală provine de la numele de ,, ciuhurez" (huhurez), pasăre asemănătoare bufniței care populează pădurile din jur. Numele de ,, Hurezi a aparținut inițial actualei localități componente ,, Romanii de Jos, pe valea râului cu același nume, despre care se fac mențiuni documentare în secolul XV-lea. La sfârșitul secolului al XVII-lea este menționată documentar cifra de 100 de locuitori ,, rumâni în satul ,, Romanii de Jos.
Aici, la ,, Romanii de Jos domnul martir Constantin Brâncoveanu, construiește o mănăstire care reprezintă ,, o sinteză a artei și măiestriei poporului român până în acel timp, mănăstirea Horezu, construcție care s-a făcut între anii 1690-1693. A târnosit-o la 8 septembrie 1693.
Cu timpul, vatra satului se mută peste deal la circa 2 km, probabil datorită faptului că traseele de transhumanță, cât și celelalte drumuri se intersectau în acel loc. Era deci un loc prielnic dezvoltării unui târg, unde oamenii din zonă puteau proceda la diferite schimburi comerciale. Oierii vindeau lână și brânză, cumpărau cereale și produse de băcănie. Olarii vindeau produse ceramice necesare în gospodăriile rurale și-și luau hrană.
Târgul ceramicii românești la Horezu este organizat începând cu anul 1971[4][5]. Cocoșul de Hurez, ca motiv popular, este simbolul depresiunii Horezu și reprezintă trezirea la viață a țăranului român[4].
Atracții turisticeModificare
Din punct de vedere turistic Horezu atrage anual mulți turiști. Principalele atracții turistice ale zonei sunt:
- Ceramica de Horezu
- Mănăstirea Horezu, sit aflat în Patrimoniul Mondial UNESCO
- Cheile Bistriței Vâlcene și Cheile Oltețului
- Parcul Național Buila-Vânturarița
- Podul Istoric peste Luncavăț
DemografieModificare
Componența etnică a orașului Horezu
Români (95,41%)
Romi (1,26%)
Necunoscută (3,22%)
Altă etnie (0,09%)
Componența confesională a orașului Horezu
Ortodocși (95,8%)
Necunoscută (3,17%)
Altă religie (1,02%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Horezu se ridică la 6.263 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.807 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,42%), cu o minoritate de romi (1,26%). Pentru 3,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,8%). Pentru 3,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrațieModificare
Orașul Horezu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Nicolae Sărdărescu[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
Partidul Național Liberal | 4 | ||||||||
Uniunea Salvați România | 2 | ||||||||
Partidul Ecologist Român | 2 |
Galerie de imaginiModificare
- Vase de ceramică din Horezu
- Biserica „Dumineca tuturor Sfinților” - Râmești din Dealu Bălăneștilor (monument istoric)
- Biserica „Intrarea în Biserică”, „Sfântul Ioan Botezătorul” - Biserica din Târg, str. Constantin Brâncoveanu nr. 2 (monument istoric)
Vezi șiModificare
PersonalitățiModificare
- Lazăr Comănescu, diplomat și profesor universitar
- Mircea Jida, actor
NoteModificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ a b Târgul ceramicii românești la Horezu, 7 iunie 2008, Nicoleta Ene, evz.ro, accesat la 28 noiembrie 2011
- ^ [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-06-02/de-astazi-targul-ceramicii-populare-romanesti-la-horezu-canta-de-astazi-cocosul.html De astazi, Targul Ceramicii Populare Romanesti La Horezu canta de astazi… Cocosul!], 2 iunie 2007, Eugenia Popescu, 9am.ro, accesat la 28 noiembrie 2011
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externeModificare
- Site-ul primăriei
- Obiective turistice în Horezu
- Prezentarea orașului Arhivat în , la Wayback Machine.
- Oltenii din Horezu, cei mai longevivi români, 6 martie 2011, Antena 3
- Biserica Sfintii Ingeri - Hurezi, 11 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Horezu -Cadrul geografic, 12 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - Preistoria, 13 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - Antichitatea, 13 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - Perioada medievală, 13 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - Atestarea documentară, 13 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - Sub semnul Brâncoveanului.Pași spre modernitate și afirmare spirituală., 15 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - Sfârșitul Brâncoveanului-exemplu de putere a credinței creștine, 17 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - De la Unirea Principatelor la cucerirea independenței de stat a României, 18 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu, martor al evenimentelor de la 1821, 17 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- 1848 la Horezu, 18 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- 1877 - Horezu sub semnul luptei pentru Independența României, 19 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - Pe drumul Reîntregirii Naționale, 22 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu după Marea Unire, 22 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - Perioada postbelică, 23 aprilie 2013, IstorieLocala.ro
- Horezu - Perioada postdecembristă, 23 aprilie 2013, IstorieLocala.ro