Wikipedia

Houston

(Redirecționat de la Houston, Texas)
Pentru alte sensuri, vedeți Houston (dezambiguizare).

Houston (cu pronunția AFI: /ˈhjuːstən/) este cel mai populat oraș din statul american Texas și respectiv, al-patrulea din Statele Unite ale Americii. Conform recensământului american efectuat în 2020, Houston avea o populație de 2,304,580 de locuitori, pe timp ce zona metropolitană statisticală Houston–Pasadena–The Woodlands, supranumită și Greater Houston, o regiune metropolitană intens populată, găzduiește o populație de peste 7.8 milioane de rezidenți.[4] Totodată, Houston îndeplinește funcția de reședința a comitatului Harris (mai demult cunoscut ca Comitatul Harrisburg), - cel de-al treilea comitat din SUA în funcție a populației.

City of Houston
—  Oraș  —
De sus în jos, iar de la stânga la dreapta pe rânduri: Monumentul lui Sam Houston (în sau lângă Hermann Park); Orizontul orașului Houston; Centrul de Control a misiunilor spațiale; Canalul Naval Houston; Universitatea Rice; Galleria
De sus în jos, iar de la stânga la dreapta pe rânduri: Monumentul lui Sam Houston (în sau lângă Hermann Park); Orizontul orașului Houston; Centrul de Control a misiunilor spațiale; Canalul Naval Houston; Universitatea Rice; Galleria
Drapel
Drapel		Sigiliul autorităților din City of Houston
Sigiliu
Poreclă: Space City (official), more. . .
City of Houston se află în SUA
City of Houston
City of Houston
City of Houston (SUA)
Localizare în Statele Unite ale Americii
Coordonate: 29°45′46″N 95°22′59″V ({{PAGENAME}}) / 29.76278°N 95.38306°V29.76278; -95.38306
ȚaraStatele Unite ale Americii
StatTexas
ComitatHarris, Fort Bend și Montgomery
Incorporated5 iunie 1837
Numit dupăSam Houston
Guvernare
 - TipPrimar-consiliu
 - PrimarJohn Whitmire[*][[John Whitmire (American politician)|​]][2] (Partidul Democrat, ianuarie 2024)
Suprafață[3]
 - Total1.740 km²
Altitudine24 m.d.m.
Populație (Estimare 2023-01-21)[1]
 - Oraș2.304.580 locuitori
 - Densitate1,505 loc./km²
 - Urbană5.853.575 locuitori
 - Metropolitană7.122.240 locuitori
 - DemonimHoustonian locuitori
Fus orarCST (-6)
 - Ora de vară (DST)CDT (-5)
Cod poștal77000–77099
Prefix telefonic713, 281, 832
Localități înfrățite
 - 22 orașe înfrățitelistă
GNIS feature ID48-35000GR2
Prezență online
http://www.houstontx.gov/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata
Poziția localității City of Houston
Poziția localității City of Houston
Poziția localității City of Houston
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Majoritatea orașului este aflat în Comitatul Harris, dar, limitele orașului se extind teritorial în comitatele adiacente de Fort Bend și Montgomery.

Orașul Houston a fost fondat pe data de August 30 1836, de către investitori de teren, într-o zonă numită Allen's landing (în română, aterizarea lui Allen), la confluența între Buffalo Bayou și White Oak Bayou, la nord-vest de Dafinul Galveston și Trinity. Așezarea a fost acordat statutul de oraș/municipiu pe data de 5 iunie 1837. Houston s-a prezentat ca un centru comercial și un nod feroviar a Texasului. Houston a asumat funcția de capitală a Republicii Texas pentru un timp scurt (1837-39). Localitatea a crescut, asumând rolul ca centrul economic a Texasului și eventual a Americii centrale. Încă din începutul secolului 20, economia orașului a fost focusată pe industrie, mai precis cea a energiei, cea petroliară și cea a manufacturi. După un boom al petrolului din zona Texasului, industria petroliară a crescut în importanță și a accelerat creșterea economică și demografică a orașului. Economia s-a diversificat prin anii 1950, cu fondarea Centrului Medical Texas; cea mai mare concentrare a instituțiilor medicale și de cercetare, de renume mondial, ci centrul Spațial NASA, găzduind centrul misiunilor spațiale.

Canalul naval Houston este parte a portului Houston, una dintre cele mai aglomerate și ocupate porturi navale din lume, a fost construit după un uragan devastator din 1900. Pe timp ce portul Houston în sine este primul după funcția de capacitate și al-doilea în ordinea tonajului total venit.

Supranumit „Orașul Bayou”, „Orașul Spațial”, „Orașul H” și „713”, Houston a devenit un oraș global, cu puncte forte în cultură, medicină și cercetări ștințifice. Populația orașului este formată din diverse medii etnice și religioase, precum și dintr-o comunitate internațională numeroasă și în creștere. Houston este cea mai diversă zonă metropolitană din Texas și a fost descrisă ca fiind orașul major cu cea mai mare diversitate rasială și etnică din SUA. Găzduiește numeroase instituții și expoziții culturale, cum ar fi Districtul Muzeal Houston și Districtul Teatral Houston. Totodată, Houston este un oraș dependent de transportul automobil, cu peste 77% din navetiști folosind transport rutier pentru a face naveta în Houston.[5] Houston este un mare nod rutier a Texasului, cu numeroase intersecții cunoscute pentru mărimea și volumul de trafic a lor.

Numele provine de la Sam Houston, președintele Republicii Texas care a câștigat independența Texasului față de Mexic la Bătălia de la San Jacinto, 40 de kilometrii est de locul pe care Houston se află.

Una dintre cele mai mari provocări a Texasului sunt inundări; o problemă repetată a regiunii. Furtuna tropicală Alison a fost cea mai păguboasă furtună din istoria orașului, provocând miliarde de dolari în pagube și vărsând 1,000mm de ploaie în unele zone a orașului, cauzând pierirea a 20 de oameni în stat.[6] 2.5 milioane de locuitori a Houstănului au fost evacuate când Uraganul Rita, fiind cea mai mare evacuare urbană din Statele Unite Ale Americii.

Istorie

modificare

Houston se află pe un teren care era în mare parte ocupat de triburile Karankawa și Atakapa, oameni indigeni care au populat zona de mai bine de 2.000 de ani înainte de a ajunge coloniști.[7][8][9]Aceste triburi nu mai sunt existente astăzi, probabil din cauza bolilor străine, aduse în zonă, și competiției cu alte grupuri.[10] Zona pe care Houston este aflată astăzi a fost lăsată în larg nelocuită între secolul 18 și anii 1830, până la fondarea așezării.

De la fondare până la secolul 20

modificare

Frații Allen - Augustus Chapman și John Kirby - au explorat situri de așezări de pe Buffalo Bayou și Galveston Bay. Potrivit istoricului David McComb, „[F]rații, pe 26 august 1836, au cumpărat de la Elizabeth E. Parrott, soția lui T.F.L. Parrott și văduva lui John Austin, jumătatea sudică a terenului inferior [o suprafață de 2.214 acri (896 ha)] acordată ei de regretatul ei soț. Au plătit în total 5.000 de dolari, dar doar 1.000 de dolari din aceștia în bancnote; note au reprezentat ce a rămas.”[11]

Frații și-au promovat noua lor așezare în Telegraful și Texas Register, doar patru zile după ce au achiziționat terenul, numindu-l după Sam Houston, care a devenit președinte în același an. Au reușit să convingă Congresul Republicii Texas să desemneze Houston drept capitală temporară, fiind de acord să ofere noului guvern o clădire administrativă (capitol). Aproximativ o sută de persoane locuiau în oraș la începutul anului 1837, dar acest număr a crescut la aproximativ 1.500 până când Congresul Texas s-a întrunit la Houston pentru prima dată în luna mai a anului 1837.[12] Republica Texas a acordat statutul de municipiu/oraș a lui Houston pe 5 iunie 1837, cu asta, James S. Holman a devenit primul primar a localității. În același an, Houston a devenit reședința comitatului Harrisburg (în prezent comitatul Harris).[13]

În 1839, Texas și-a mutat capitala la Austin, capitala statului Texas în prezent. Orașul a suferit o altă provocare în acel an, când o epidemie de febră galbenă a curmat aproximativ o viață la fiecare opt locuitori, însă Houston a persistat ca un centru comercial, formând o simbioză cu portul său de pe coasta Golfului, Galveston. Fermierii fără ieșire la mare își aduceau produsele la Houston, folosind Buffalo Bayou pentru a avea acces la Galveston și Golful Mexic. Negustorii din Houston profitau de vânzarea de alimente de bază către fermieri și de transportul produselor la Galveston.

În 1840, comunitatea a înființat o cameră de comerț, în parte pentru a promova transportul maritim și navigația în portul nou creat de pe Buffalo Bayou.

 
Vechea clădire capitol din Houston, depicție artistică
 
Houston, circa 1873
 
Houston, circa 1891

Până în anii 1860, Houston s-a prezentat ca un hub comercial și feroviar pentru transportul bumbacului.[13] Ramificațiile feroviare din interiorul Texasului convergeau în Houston, unde se întâlneau cu liniile de cale ferată către porturile Galveston și Beaumont. În timpul Războiul Civil American, Houston a servit drept sediu pentru generalul-maior confederat John B. Magruder, care a folosit orașul ca punct de organizare pentru Bătălia de la Galveston.[14] Iar până în anii 1890, Houston a devenit centrul transportului feroviar din Texas.[15]

În 1900, după ce Galveston a fost lovit de un uragan devastator, eforturile de a transforma Houston într-un port viabil pe ape adânci au fost accelerate.[16] În anul următor, descoperirea petrolului la câmpul petrolier Spindletop de lângă Beaumont a impulsionat dezvoltarea industriei petroliere din Texas.[17] În 1902, președintele Theodore Roosevelt a aprobat un proiect de îmbunătățire a Canalului Naval Houston în valoare de $1,000,000 de dolari. Până în 1910, populația orașului ajunsese la 78.800 de locuitori, aproape dublându-se față de un deceniu înainte. Afro-americanii constituiau o mare parte a populației orașului, numărând 23.929 de persoane, ceea ce reprezenta aproape o treime din locuitorii orașului Houston.[18]

Președinte Woodrow Wilson a deschis portul Houston în ape adânci în 1914, la șapte ani după începerea săpăturilor. Până în 1930, Houston devenise cel mai populat oraș din Texas, iar comitatul Harris cel mai populat comitat.[19] În 1940, Biroul de Recensământ al SUA a raportat că populația orașului Houston era formată din 77,5% albi și 22,4% negri.

De la Al Doilea Război Mondial la prezent

modificare

Când a început al Doilea Război Mondial, nivelurile de tonaj din port au scăzut, iar activitățile de transport maritim au fost suspendate; cu toate acestea, războiul a adus beneficii economice orașului. Rafinării petrochimice și fabrici au fost construite de-a lungul canalului maritim din cauza cererii de produse din petrol și cauciuc sintetic din partea industriei de apărare în timpul războiului.[20] Ellington Field, construit inițial în timpul Primului Război Mondial, a fost revitalizat ca centru de instruire avansată pentru bombardieri și navigatori.[21] Compania Brown Shipbuilding a fost fondată în 1942 pentru a construi nave pentru Marina SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Datorită exploziei a locurilor de muncă în domeniul apărării, mii de noi muncitori au migrat în oraș, atât persoane de culoare, cât și albe, concurând pentru locuri de muncă mai bine plătite. Președintele Roosevelt stabilise o politică de nediscriminare pentru contractorii din domeniul apărării, iar persoanele de culoare au obținut unele oportunități, în special în construcțiile navale, deși nu fără rezistență din partea persoanelor albe și tensiuni sociale crescânde care au erupt în violențe ocazionale.

În 1945, Fundația M.D. Anderson a înființat Centrul Medical din Texas, o concentrare masivă a instituțiilor medicale și de cercetare. După război, economia orașului Houston a revenit la a fi în principal bazată pe porturi. În 1948, orașul a anexat mai multe zone neîncorporate, dublându-și suprafața. Houstonul propriu-zis a început să se extindă în regiune.[12][22] În 1950, disponibilitatea aerului condiționat a impulsionat multe companii să se mute în Houston, unde salariile erau mai mici decât cele din nord; acest lucru a dus la un boom economic și a produs o schimbare cheie în economia orașului către sectorul energetic.[23][24]

Creșterea producției din industria navală extinsă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a stimulat creșterea orașului Houston,[25] la fel ca și înființarea în 1961 a „Centrului de Nave Spațiale cu Echipaj Uman” al NASA (redenumit Centrul Spațial Lyndon B. Johnson în 1973). Acesta a fost stimulul pentru dezvoltarea industriei aerospațiale a orașului. Astrodomul, supranumit „A opta minune a lumii”,[26] deschis în 1965 ca primul stadion sportiv interior cu cupolă din lume.

Prin anii 1970, Houston a avut un boom a populației, cu migratori din state centrale a Americii stabilindu-se în Houston în numere mari. Ei, în principal, s-au mutat în oraș pentru oportunități de angajare în industria petrolieră, create ca urmare a embargoului petrolier impus de arabi. Odată cu creșterea numărului de locuri de muncă profesionale, Houston a devenit o destinație pentru multe persoane cu studii superioare, inclusiv recent afro-americani, implicați într-o Mare Migrație inversă din zonele nordice.

În 1997, locuitorii din Houston l-au ales pe Lee P. Brown ca primul primar afro-american al orașului.

În prezent, Houston este un oraș mare care găzduiește o zonă metropolitană întinsă pe peste 1,600km2 și cu peste 7,5 milioane de locuitori în ea. Orașul continuă să crească, cu o creștere de 15.7% între anii 2000 și 2022.[27] Petrolul și industria gazelor naturale domină sectorul industrial al Houstonului și contribuie la creșterea sa economică, cu numeroase companii de rafinat a petrolului stabilite în oraș.

Infrastructură

modificare

Medicină

modificare
 
Centrul de tratare a cancerului MD Anderson

Houston este sediul Centrului Medical din Texas, cel mai mare centru medical din lume,[28] și care se descrie ca având cea mai mare concentrație de instituții de cercetare și asistență medicală din lume.[29] Toate cele 49 de instituții membre ale Centrului Medical din Texas sunt organizații non-profit. Acestea oferă îngrijire pacienților și preventivă, cercetare, educație și bunăstare a comunității locale, naționale și internaționale. Având peste 73.600 de angajați, instituțiile centrului medical includ 13 spitale și două instituții de specialitate, două facultăți de medicină, patru școli de asistență medicală și școli de stomatologie, sănătate publică, farmacie și practic toate carierele legate de sănătate. Aici a fost creat unul dintre primele - și încă cel mai mare - serviciu de urgență aeriană, Life Flight, și a fost dezvoltat un program de transplant interinstituțional. În jurul anului 2007, la Centrul Medical din Texas au fost efectuate mai multe intervenții chirurgicale pe cord decât oriunde altundeva în lume.[30]

Măsuri contra inundații

modificare

Houston, Texas și zonele înconjurătoare ale comitatului Harris au fost afectate de ploi torențiale semnificative în ultimii ani, alături de uragane semnificative care au afectat zona. Aversele pe care le primește orașul pot provoca inundații mortale și daune materiale semnificative. Districtul de Control al Inundațiilor din comitatul Harris este responsabil pentru gestionarea celor 22 de bazine hidrografice și întreținerea sistemelor de control al inundațiilor, formate din 1.500 de canale, care au o lungime totală de 4.000 de kilometri. Această entitate efectuează reparații de urgență la infrastructura publică, precum și la zonele rezidențiale și comerciale.

Au fost efectuate reparații substanțiale pentru a întreține sistemele de control al inundațiilor și a crește siguranța orașului împotriva inundațiilor. Extinderea urbană este, de asemenea, un factor care a contribuit la multe dintre problemele legate de inundații ale orașului, deoarece implementarea noilor sisteme de control al inundațiilor poate dura mai mult în zonele nou dezvoltate. Autoritățile locale și liderii regionali colaborează îndeaproape pentru a remedia problemele și a menține standardele înalte ale orașului pentru controlul inundațiilor.[31]

Infrastructura canalizării și a apei

modificare

Colectarea, tratarea și recuperarea apelor uzate reprezintă o funcție importantă pentru siguranța și salubritatea oricărui oraș metropolitan important. Houston are un sistem de canalizare excelent, unul dintre cele mai mari din SUA, care a primit chiar și laude din partea Societății Americane a Inginerilor Civili. Sistemul de canalizare este format din 6.100 de mile de conducte de canalizare, 125.000 de cămine de vizitare, 39 de stații de epurare a apelor uzate și aproape 400 de stații de pompare. Gestionarea apelor uzate trebuie să beneficieze de finanțare continuă pentru a satisface nevoile actuale și viitoare. Există, de asemenea, necesitatea de a reduce facturile la apă, ceea ce poate duce la reducerea revărsărilor de canalizare. Aceste revărsări contaminează zonele mlăștinoase ale orașului.

A avea apă potabilă curată din surse durabile este important pentru orice oraș metropolitan mare. Orașul Houston furnizează apă curată întregului comitatu Harris și zonelor înconjurătoare. Lucrările Publice și operațiunile de apă potabilă din Houston estimează că are suficiente rezerve de apă până în anul 2050. Există peste 200 de milioane de galoane pe zi disponibile prin apele subterane disponibile, pe lângă 1,2 miliarde de galoane pe zi de drepturi de apă de suprafață. Comisia pentru Calitatea Mediului din Texas evaluează sistemul de apă potabilă din Houston ca fiind superior, acesta fiind cel mai înalt rating disponibil.[32]

Infrastructura energică

modificare

Fiind gazda uneia dintre cele mai mari zone de petrol și gaze din lume, ne-am aștepta ca infrastructura energetică și energetică să fie excepțională. Orașul se clasează pe locul 1 în SUA pentru utilizarea energiei regenerabile, 92% provenind din energia eoliană și solară. Cu peste 7 milioane de locuitori și o populație în creștere rapidă, electricitatea fiabilă și ieftină este importantă pentru oraș. Texas are o industrie energetică dereglementată care permite consumatorilor și întreprinderilor să își aleagă furnizorul de energie electrică. CenterPoint Energy are sediul central în Houston și este cel mai mare furnizor din zonă, furnizând energie electrică și gaze naturale clienților.

Houston are 4.600 de companii legate de energie și are 237.000 de angajați în industria energetică. Printre angajatorii notabili se numără nume cunoscute precum BP, Chevron, Exxon Mobil, Halliburton, ConocoPhillips și altele. Aici sunt procesate 2,6 milioane de barili de țiței, iar aici se desfășoară și fracturarea hidraulică în ape adânci. Există, de asemenea, companii importante de energie regenerabilă cu sediul aici, cu peste 100 de companii de energie solară și 30 de companii de energie eoliană, cu aproape 4 miliarde de dolari investiți în finanțare de capital de risc „cleantech”.[32]

Personalități marcante

modificare

Localități înfrățite

modificare

Houston se înfrățit cu următoarele localități;[33]

Vezi și

modificare

Note

modificare
  1. ^ „QuickFacts: Houston city, Texas”. United States Census Bureau. Accesat în . 
  2. ^ https://www.houstontx.gov/mayor/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ 2016 U.S. Gazetteer Files 
  4. ^ „Growth Challenges and Opportunities in the Texas Triangle”. Texas Urban Planning Agency. Accesat în . 
  5. ^ „2016 American Community Survey, 1-year estimates: Commuting Characteristics by Sex”. American Fact Finder. U.S. Census Bureau. Accesat în . 
  6. ^ Ward, Christina (). „Allison's Death Toll Hits 43”. RedCross.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ LIPSCOMB, CAROL A. (). „Karankawa Indians”. tshaonline.org (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ COUSER, DOROTHY (). „ATAKAPA INDIANS”. tshaonline.org (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ Layman, George J. (). „Karankawas were among the First Texas Indians Encountered by Europeans”. HistoryNet (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ „Houston's Native American Heritage Runs Deep”. Houston Family Magazine (în engleză). . Accesat în . 
  11. ^ McComb (1981), p. 11.
  12. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite HouHTO
  13. ^ a b Looscan, Adele B. (). „Harris County, 1822–1845”. Southwestern Historical Quarterly. 19: 37–64. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Cotham, Edward T. (). Sabine Pass: The Confederacy's Thermopylae. Austin: University of Texas Press. ISBN 978-0-292-70594-4. 
  15. ^ „Houston Was the Railroad Center of Texas | RBH”. Resurgence Behavioral Health. . Accesat în . 
  16. ^ J.H.W. Stele to Sayers, September 11–12, 1900 Arhivat în , la Wayback Machine.. Texas State Library & Archives Commission, Retrieved on August 31, 2007
  17. ^ Olien, Diana Davids; Olien, Roger M. (). Oil in Texas: The Gusher Age, 1895–1945. Austin: University of Texas Press. ISBN 978-0-292-76056-1. 
  18. ^ „Marvin Hurley, 1910–1920, Houston History”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Gibson, Campbell (iunie 1998). „Population of the 100 Largest Cities and Other Urban Places in the United States: 1790 to 1990”. U.S. Census Bureau. Arhivat din original la . 
  20. ^ „Houston Ship Channel”. TSHA Handbook of Texas. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Carlson, Erik (februarie 1999). „Ellington Field: A Short History, 1917–1963” (PDF). National Aeronautics and Space Administration. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  22. ^ Streetman, Ashley. „Houston Timeline”. Houston Institute for Culture. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ "How Air Conditioning Changed America" Arhivat în , la Wayback Machine., The Old House Web, Retrieved on April 4, 2007
  24. ^ "A Short History" Arhivat în , la Wayback Machine., Houston Geological Auxiliary, Retrieved on April 4, 2007
  25. ^ „Shipbuilding”. TSHA Handbook of Texas. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Barks, Joseph V. (noiembrie 2001). „Powering the (New and Improved) "Eighth Wonder of the World"”. Electrical Apparatus. 
  27. ^ „Houston, Texas Population History | 1900 - 2022”. www.biggestuscities.com. Accesat în . [este de încredere?]
  28. ^ „Texas Medical Center, largest medical complex in the world, reaches 98 percent ICU capacity”. Newsweek. . 
  29. ^ „Texas Medical Center – Largest Medical Center (Video HD (English))”. Texas Medical Center. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Texas Medical Center”. Visithoustontexas.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ CIVE. „guidetohouston ' s infrastructure - CIVE” (PDF). Accesat în . 
  32. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite guidetohouston ' s infrastructure - CIVE
  33. ^ „Sister Cities”. houstontx.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • McComb, David G. (1981). Houston: A History (2nd ed.). Austin: University of Texas Press.
  • "guidetohouston ' s infrastructure - CIVE", accesat 4 ianuarie 2023.

Legături externe

modificare
Puteți găsi mai multe informații despre Houston prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
  Definiții și traduceri în Wikționar
  Imagini și media la Commons
  Citate la Wikicitat
  Texte sursă la Wikisursă
  Manuale la Wikimanuale
  Resurse de studiu la Wikiversitate
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Houston


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Houston&oldid=17066346