Hugo Gold

Date personale
Hugo Gold
Născut	14 octombrie 1895^[1]^[2]^[3] Viena, Austro-Ungaria^[4]
Decedat	20 noiembrie 1974 (79 de ani)^[1]^[2]^[3] Tel Aviv, Israel^[2]^[5]
Cetățenie	Austria
Ocupație	redactor[] editor[] istoric scriitor publicist
Locul desfășurării activității	Austro-Ungaria^[6] Cehoslovacia^[6] Palestina^[6]
Limbi vorbite	limba germană^[7] limba cehă^[7]
Note
Premii	Theodor-Körner-Preis[*]
Modifică date / text

Hugo Gold (în ebraică הוגו גולד; n. 14 octombrie 1895, Viena, Austro-Ungaria – d. 20 noiembrie 1974, Tel Aviv, Israel) a fost un istoric, eseist și editor evreu.

Biografie

Hugo Gold s-a născut în 1895 la Viena și a fost mobilizat ca soldat în Armata Austro-Ungară după începerea Primului Război Mondial, fiind luat prizonier de ruși și internat într-un lagăr din Siberia. După întoarcerea din Rusia, a absolvit cursurile Universității Germane din Brno și și-a susținut în 1928 teza de doctorat cu tema Die Einwanderung der Juden in Mähren („Imigrarea evreilor în Moravia”). În 1924 a preluat de la unchiul său conducerea editurii sioniste Hickl din Brno și, pe lângă calendarul Hickl's Jüdischer Volkskalender („Calendarul popular evreiesc al editurii Hickl”), a mai editat și redactat revistele săptămânale Jüdische Volksstimme („Vocea poporului evreu”, 1924–1939) și Zeitschrift für die Geschichte der Juden in der Tschechoslowakei („Revista de istorie a evreilor din Cehoslovacia”, 1930–1938). Gold a publicat, de asemenea, lucrări științifice și de ficțiune ale unor autori evrei (Hermann Ungar^⁠(d), Max Zweig^⁠(d) etc.). Antologiile de istoria evreilor din regiunile cehoslovace (Die Juden und Judengemeinden Mährens in Vergangenheit und Gegenwart – 1929, Die Juden und Judengemeinden Preßburgs in Vergangenheit und Gegenwart – 1932 și Die Juden und Judengemeinden Böhmens in Vergangenheit und Gegenwart – 1934) au devenit, de asemenea, o realizare importantă a editurii conduse de Gold.^[8]

După înființarea Protectoratului Boemiei și Moraviei, Gold a emigrat în Palestina în 1940 și s-a stabilit în orașul Tel Aviv. A fondat acolo editura Olamenu, unde a publicat operele scriitorilor germani. El a fost, de asemenea, fondatorul Institutului Zwi Perez Chajes. A publicat în perioada 1964–1974 revista trimestrială în limba germană Zeitschrift für die Geschichte der Juden („Revista de istorie a evreilor”), care a apărut la Tel Aviv. S-a remarcat ca un cercetător al istoriei evreilor din fosta Austro-Ungaria. A fost distins în 1967 cu Premiul literar Theodor Körner pentru lucrările istorice pe care le-a publicat și a fost membru al PEN Club.^[9]

Lucrări (selecție)

Die Juden und Judengemeinden Mährens in Vergangenheit und Gegenwart. Ein Sammelwerk, Brno, 1929.
Die Juden und Judengemeinden Preßburgs in Vergangenheit und Gegenwart. Ein Sammelwerk, Brno, 1932.
Die Juden und Judengemeinden Böhmens in Vergangenheit und Gegenwart, Jüdischer Buch- und Kunstverlag, Brno/Praga, 1934 (digitalizat pe digi.landesbibliothek.at).
Geschichte der Juden in der Bukowina, vol. 1–2, Tel Aviv, 1958–1962.
Geschichte der Juden in Wien. Ein Gedenkbuch, Tel Aviv, 1966.
Max Brod, ein Gedenkbuch, 1969, OCLC 822854.
Gedenkbuch der untergegangenen Judengemeinden des Burgenlandes, Tel Aviv, 1970.
Zwi Perez Chajes. Dokumente aus seinem Leben und Wirken, Tel Aviv, 1971.
Geschichte der Juden in Österreich. Ein Gedenkbuch, Tel Aviv, 1971.
Gedenkbuch der untergegangenen Judengemeinden Mährens, Tel Aviv, 1974.

Note

^ ^a ^b The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021
^ ^a ^b ^c Czech National Authority Database, accesat în 23 noiembrie 2019
^ ^a ^b „Hugo Gold”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 7 mai 2014
^ „Hugo Gold”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 20 decembrie 2014
^ „Hugo Gold”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014
^ ^a ^b ^c Czech National Authority Database, accesat în 14 februarie 2024
^ ^a ^b Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022
^ Miroslava Kyselá (2010). „Hugo Gold a činnost jeho brněnského nakladatelství”. Židé a Morava XVI (în cehă). Kroměříž: Muzeum Kroměřížska. pp. 189–191. ISBN 978-80-85945-60-7.
^ Miroslava Kyselá (2010). „Hugo Gold a činnost jeho brněnského nakladatelství”. Židé a Morava XVI (în cehă). Kroměříž: Muzeum Kroměřížska. pp. 191–192. ISBN 978-80-85945-60-7.

Bibliografie

„Gold, Hugo”. În: Lexikon deutsch-jüdischer Autoren^⁠(d), vol. 9: Glas–Grün, editat de Archiv Bibliographia Judaica, Saur, München, 2001, pp. 48–52. ISBN: 3-598-22689-6
Desider Stern^⁠(d): Werke von Autoren jüdischer Herkunft in deutscher Sprache. ed. a II-a. B'nai B'rith, Viena, 1969 (anterior în: Bücher von Autoren jüdischer Herkunft in deutscher Sprache, Eine Ausstellung des B'nai B'rith, Wien, 5.–14. März 1967 im Künstlerhaus Wien, Katalog: Desider Stern, DNB 1045425419).
Walter Tetzlaff: 2000 Kurzbiographien bedeutender deutscher Juden des 20. Jahrhunderts, Askania, Lindhorst, 1982. ISBN: 3-921730-10-4
Harry Zohn^⁠(d): „... ich bin ein Sohn der deutschen Sprache nur...“. Jüdisches Erbe in der österreichischen Literatur, Viena/München, 1986.

Legături externe

de Hugo Gold în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei (Informații despre Hugo Gold • PICA • Căutare pe site-ul Apper)

[64594da6079596e14f6aaba0b6c34b68-1] The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021

[979b13a8f905a80289977a6105b5c684-2] Czech National Authority Database, accesat în 23 noiembrie 2019

[f1b3a1185c8372f65a5e91917f506143-3] „Hugo Gold”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 7 mai 2014

[64ca62b566aa5aa5eec5465900e0c1b3-4] „Hugo Gold”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 20 decembrie 2014

[5b39383b980c4385f1794afcf04b21f8-5] „Hugo Gold”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014

[1f22e0b12888d0621a214b73a5b8e020-6] Czech National Authority Database, accesat în 14 februarie 2024

[8acaf22c0f06126d2fd9bcef6a59822b-7] Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022

[kysela1-8] Miroslava Kyselá (2010). „Hugo Gold a činnost jeho brněnského nakladatelství”. Židé a Morava XVI (în cehă). Kroměříž: Muzeum Kroměřížska. pp. 189–191. ISBN 978-80-85945-60-7.

[kysela2-9] Miroslava Kyselá (2010). „Hugo Gold a činnost jeho brněnského nakladatelství”. Židé a Morava XVI (în cehă). Kroměříž: Muzeum Kroměřížska. pp. 191–192. ISBN 978-80-85945-60-7.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]