Iachim Grosul
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Caragaș, raionul Slobozia, Нистрения / Transnistria Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, RSS Moldovenească, URSS Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Central din Chișinău Modificați la Wikidata
CopiiVladislav Grosul Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
politician Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea de Stat din Transnistria  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea de Stat din Moldova  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist al Uniunii Sovietice  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Lenin
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Ordinul Prietenia Popoarelor[*]
Premiul de Stat al RSS Moldovenești  Modificați la Wikidata

Iachim Sergheevici Grosul (în rusă Яким Сергеевич Гросул) (n. 21 septembrie 1912, satul Caragaș, raionul Slobozia, Imperiul țarist – d. 28 septembrie 1976, Chișinău, R.S.S.M.) a fost un istoric sovietic moldovean, care a devenit primul Președinte al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1961-1976). Membru PCUS din anii 30 ai sec. XX.

Biografie

modificare

Iachim Grosul s-a născut la data de 21 septembrie 1912, în satul Caragaș (raionul Slobozia). A absolvit Institutul Pedagogic din Tiraspol (1937), obținând ulterior titlul științific de doctor habilitat în istorie.

A lucrat succesiv în calitate de conferențiar și decan (1940) al Facultății de Istorie al acestui Institut. În perioada celui de-al doilea război mondial a fost lector la Institutul Pedagogic evacuat la Buguruslan; își susține în această perioadă teza de doctor în științe istorice. După război, revine la Chișinău, unde este numit decan și șef de catedră la Institutul Pedagogic (1944-1946). Între anii 1946-1959 îndeplinește funcția de decan al Facultății de Istorie și Filologie, șeful Catedrei de istorie a U.R.S.S. la Universitatea de Stat din Moldova. În anul 1955 își susține teza de doctor habilitat în istorie, apoi în 1957 i se conferă gradul didactic de profesor universitar.

Din anul 1947 a fost numit Director-adjunct al Bazei Moldovenești a Filialei Academiei de Științe a URSS. Din 1949 a fost vice-președinte, ulterior președinte (februarie 1954) al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS în RSS Moldovenească. Este unul dintre autorii concepției și proiectului de transformare a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S. în Academie de Științe a R.S.S.M. La 30 decembrie 1958, prin reorganizarea Institutului de Istorie, Limbă și Literatură, doctorul în istorie Iachim Grosul a devenit director al Institutului de Istorie.

La data de 1 august 1961 a devenit membru titular al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. În ziua următoare, a fost ales primul Președinte al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, îndeplinind această funcție până la moarte. În anul 1966 este ales ca membru corespondent al Academiei de Științe din U.R.S.S.

Iachim Grosul a participat activ la viața publică și politică a RSSM, fiind ales deputat al Sovietului Suprem al URSS și al Sovietului Suprem al RSSM. Pentru meritele sale la edificarea statului sovietic moldovenesc, a primit titlul de Om emerit în științe din R.S.S.M. (1967), primind Premiul de Stat al R.S.S.M. (1972), Ordinul Lenin și două Ordine Drapelul Roșu de Muncă.

S-a manifestat drept un bun organizator al științei academice. Opera sa din domeniul istoriei a suportat însă toate consecințele dogmatismului impus de ideologia marxistă, dominantă la acea epocă, pretentând teoria "etnogenezei moldovenești" în teritoriul dintre Prut și Nistru. Începând din anul 1967, Iachim Grosul a fost redactor-șef al Enciclopediei Sovietice Moldovenești.

De asemenea, a contribuit la studierea istoriei agrare a Basarabiei în secolul al XIX-lea, publicând peste 280 de lucrări științifice și de propagare a științei, cum ar fi: Țăranii Basarabiei (1812-1861) (1956); Reforma țărănească în Basarabia din anii '60- '70 ai sec. al XlX-lea (1956, coautor); Schițe cu privire la istoria economiei Basarabiei (1812-1861) (1967, coautor); Schițe cu privire la istoria economiei Basarabiei (1861-1905) (1972, coautor); Autonomia Basarabiei în componența Rusiei (1812-1828) (1982) etc.

Iachim Grosul a încetat din viață la data de 28 septembrie 1976, în municipiul Chișinău. A fost înmormântat în Cimitirul Ortodox Central din Chișinău și i s-a construit un monument de granit cenușiu, având imaginea academicianului sculptată în tehnica altoreliefului, realizată de către sculptorul Lazăr Dubinovschi.

În anul 2004, lui Iachim Grosul i-a fost dedicată o monedă comemorativă de argint cu o valoare nominală de 100 ruble transnistrene, emisă într-un tiraj de 1000 piese. Această mondedă face parte din seria "Oameni de seamă ai Transnistriei".[1]

Lucrări publicate

modificare
  • Curs de istorie a Moldovei (1949) - împreună cu Artiom Lazarev
  • Țăranii Basarabiei (1812-1861) (1956);
  • Reforma țărănească în Basarabia din anii '60- '70 ai sec. al XlX-lea (1956, coautor);
  • Schițe cu privire la istoria economiei Basarabiei (1812-1861) (1967, coautor);
  • Istoria RSS Moldovenești - 2 vol. (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1970) - coautor
  • Schițe cu privire la istoria economiei Basarabiei (1861-1905) (1972, coautor);
  • Autonomia Basarabiei în componența Rusiei (1812-1828) (1982)

Articole în periodice

modificare
  • O lucrare valoroasă despre organizarea statală sovietică moldovenească (în "Comunistul Moldovei" nr. 2/1975)
  1. ^ „Silver memorial coins are issued in Pridnestrovye”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Chișinău-enciclopedie (1997)