Idel Bronștein

matematician rus
Idel Bronștein
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Vertiujeni, raionul Florești, RSS Moldovenească, URSS Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani) Modificați la Wikidata
Germantown⁠(d), comitatul Montgomery, Maryland, SUA Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg Regatul României
Flag of the Soviet Union.svg Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Flag of Moldova.svg Republica Moldova
Flag of the United States.svg Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
profesor universitar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniucontrol automat[*]
theory of differential equations[*][[theory of differential equations (area of mathematics that deals with theory of differential equations and solutions to them)|​]]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Statului Pennsylvania[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea de Stat din Moldova  Modificați la Wikidata
Pentru alte sensuri, vedeți Bronștein (dezambiguizare).

Idel Bronștein (în rusă Идел Бронштейн; n. , Vertiujeni, raionul Florești, RSS Moldovenească, URSS – d. , Germantown⁠(d), comitatul Montgomery, Maryland, SUA)[1] a fost un evreu basarabean, matematician și profesor sovietic, moldovean și american, doctor în științe fizice și matematice (1988).[2]

A publicat 116 lucrări științifice, inclusiv cinci monografii (două în calitate de co-autor, două dintre ele au fost traduse peste hotare),[3] în domeniul ecuațiilor diferențiale, sistemelor dinamice, teoria proceselor de control (în special, extensiile liniare, din care a rezultat „teorema Bronștein-Ciornîi”, „teorema lui Bronștein privind disjuncția extensiilor grupurilor minime de transformare topologică”).[4]

BiografieModificare

S-a născut în colonia evreiască Vertiujeni (acum în raionul Florești, Republica Moldova) din județul Soroca, Basarabia. Tatăl său Ușer Bronștein (1911-1941) a fost în anii 1930-1940, rabinul de Vertiujeni.[5] Mama, Sura (1913-1953), a fost sora rabinului din Chișinău, Iosif Epelboim.[6] După ocupația sovietică din 1940, întreaga familie (părinți și doi copii) a fost deportată în Siberia. S-a întors la Chișinău cu mama și sora mai mică în 1946 (tatăl său a murit în perioada deportării).

A absolvit al Universitatea de Stat din Chișinău în 1958, ulterior, a lucrat ca profesor în satul Palanca, raionul Călărași. În 1960 a intrat la școala postuniversitară a Institutului de matematică al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Și-a susținut teza de doctorat în 1964 sub îndrumarea profesorului Constantin Sibirschi, pe tema „Extensii ale grupurilor de transformare și sisteme dinamice neautonome” în 1988.[2] A lucrat la Institutul de matematică al Academiei de Științe a RSSM ca cercetător-șef al Departamentului de ecuații diferențiale. A predat la Universitatea de Stat înainte de emigrarea în Statele Unite în 1995. Începând cu 2009, a fost profesor la Departamentul de matematică de la Universitatea din Pennsylvania.[7]

MonografiiModificare

  • Минимальные группы преобразований („Grupuri minime de transformare”). Institutul de Matematică a Academiei de Științe (AȘ) a RSSM: Chișinău, 1969.
  • Расширения минимальных групп преобразований („Extensii ale grupurilor minime de transformare”). Institutul de Matematică a AȘ a RSSM. Știința: Chișinău, 1975. — 311 p.
  • Инвариантные многообразия слабо нелинейных расширений динамических систем („Multiple invariante ale extensiilor slab neliniare ale sistemelor dinamice”). AȘ a RSSM: Chișinău, 1983.
  • Неавтономные динамические системы („Sisteme dinamice neautonome”). Institutul de Matematică a AȘ a RSSM. Știința: Chișinău, 1984. — 288 p.
  • Гладкие динамические системы („Sisteme dinamice netede”). Dinamică topologică (împreună cu Dmitri Anosov). Динамические системы Том 1. ВИНИТИ: Moscova, 1985.
  • Extensions of Minimal Transformation Groups. Germantown, Maryland — Haga: Sijthoff & Noordhoff, 1979, New York: Springer-Verlag, 1979, Providence: American Mathematical Society, 1988.
  • Ordinary Differential Equations and Smooth Dynamical Systems (împreună cu Dmitri Anosov, Samuel Aronson și Veaceslav Grines). Encyclopedia of Mathematical Sciences. New York: Springer, 1988, 1994, и 1997.
  • Конечно гладкие полиномиальные нормальные формы („Forme normale polinomiale fin netede”; împreună cu Aleksandr Kopanski). Institutul de Matematică a AȘ a RSSM. Știința: Chișinău, 1992.
  • Smooth Invariant Manifolds and Normal Forms (împreună cu Aleksandr Kopanski). World Scientific series on nonlinear science. Vol. 7. SingaporeLondra—River Edge (New Jersey): World Science Publishing, 1994.

ReferințeModificare

Legături externeModificare